Esenţa exerciţiilor aliate – compatibilitate, coeziune, descurajare

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 mai, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica”

Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Discutăm în această ediţie „Euroatlantica” despre exerciţii militare desfăşurate de NATO în această lună. Mii de trupe din Alianţă, dar şi din state partenere participă la aplicaţii de amploare prin care se simulează manevre militare adaptate la actuala situaţie generată de invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă. Exerciţiul Swift Response a început în această săptămână în Balcani şi în regiunea Mării Negre. Este o aplicaţie condusă de Statele Unite, prin care se simulează desfăşurarea unei forţe de răspuns imediat, inclusiv efective aeropurtate. În Polonia, la 60km de graniţa cu Rusia, se desfăşoară până pe 18 mai exerciţiul Anaconda 2023. Participă la aceste manevre 13.000 de militari, dintre care 10 mii din Polonia. Sunt implicate trupe din Statele Unite, România, Slovenia, Suedia, Franţa, Lituania, Estonia şi Turcia. Aplicaţia din Polonia coincide cu un alt exerciţiu militar de amploare care se desfăşoară în Suedia, Aurora 2023. Sunt cele mai ample manevre militare organizate până acum de Suedia, ţară care aşteaptă să devină membră a NATO. Peste 26 de mii de militari participă. Sunt implicate unităţi din toată Suedia, dar şi din NATO, pentru a simula o ripostă în situaţia unui atac asupra ţării şi se pregăteşte cel mai mare exerciţiu NATO din acest an, Defender Europe 2023, aplicaţie militară care va fi lansată pe 28 mai, unde vor participa şi efective din România. Suntem aliaţi şi ne antrenăm împreună în cadrul NATO pentru a descuraja orice atac asupra statelor membre ale Tratatului de la Washington. Invitaţii „Euroatlantica”: profesorul universitar Val Vâlcu, jurnalist şi editorialist la DC News, şi generalul de brigadă Daniel Pop, şeful Direcţiei Instruire şi Doctrină din Statul Major al Apărării; cu mulţumiri colonelului Dan Crişan pentru sprijinul primit din partea Statului Major al Apărării. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Esenţa exerciţiilor aliate – compatibilitate, coeziune, descurajare”.

Radu Dobrițoiu: Colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legătură prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Val Vâlcu.

Val Vâlcu: Bună seara Radu Dobriţoiu şi bună seara milioanelor de ascultători. Până astăzi eram şi eu printre ei. Sunt un fidel ascultător al acestei emisiuni şi al Radio România Actualităţi.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Daniel Pop.
Daniel Pop: Bună seara, domnule Dobriţoiu! Vă mulţumesc pentru invitaţie! Am onoarea să-l salut pe domnul profesor.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule Val Vâlcu, am absolvit împreună aceeaşi promoţie a Colegiului Naţional de Apărare, cel de şase luni, ceea ce vă conferă o perspectivă reală a ceea ce reprezintă aplicaţiile militare, manevre şi exerciţii ale NATO. De ce are Alianţa nevoie de exerciţii cu mii de militari şi zeci de blindate şi aeronave?

Val Vâlcu: Simplu spus, pentru… pe patru direcţii: descurajare, pregătirea forţelor, ca să demonstreze forţa economică a Alianţei. Gândiţi-vă că am făcut cu toţii stagiul militar înainte de ’89 şi în timpul comunismului, de exemplu, n-am apucat să tragem cu bazuca AG-ul, cum e cunoscut el, niciodată. Erau prea scumpe ca să fie antrenaţi soldaţii de rând, obişnuiţi. La numărul de cartuşe erau limite, deci era o armată cu două-trei sute de mii de militari, dar erau… nu ştiau să folosească… s-ar fi confruntat prima dată într-o situaţie de luptă cu utilizarea acestor dispozitive. Deci, cum spuneam: descurajare, pregătire, demonstraţia economică şi testarea armamentului. Nu toate armele, nu toate au fost folosite pe câmpul de luptă, nu au fost demonstrate capabilităţile lor. De asemenea, este… se capătă experienţă, e important ca spirit de corp, camaraderie, cunoaşterea personală între militarii din România, Polonia, Statelor Unite, care, într-o situaţie pe care nu ne-o dorim, vor lupta în aceeaşi linie, vor fi… se vor sprijini reciproc, se vor apăra reciproc pe câmpul de luptă.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Daniel Pop, „Si vis pacem, para bellum”- „Dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război” este o expresie latină folosită de Publius Flavius Vegetius Renatus în lucrarea sa „De Re Militari”. Expresia este de obicei interpretată în felul următor: o societate puternică este puţin probabil să fie atacată de către duşmani, dacă este pregătită de luptă. Care este rolul exerciţiilor militare desfăşurate de NATO, aplicaţii la care participă şi Armata României?

Daniel Pop: Domnul Dobriţoiu, este clar că ne aflăm într-un moment critic pentru securitatea noastră şi pentru pacea şi stabilitatea internaţională, asta fără dar şi poate. Acum cred că suntem martorii, generaţia de astăzi, suntem martorii la cea mai mare transformare şi adaptare a Alianţei de la Războiul Rece încoace. Acest concept de descurajare şi apărare este cred că cea mai potrivită măsură, iar una dintre liniile de efort pentru punerea în practică a acestui concept constă tocmai în aceste exerciţii pe care Alianţa le desfăşoară într-un concept de 360 grade, dar în special în flancul estic. Aş porni, aşa cum a menţionat şi domnul profesor… în primul rând, este vorba de coeziune. Este ceea ce Alianţa îşi propune să demonstreze prin procesele de proiectare, prin planificarea, executarea şi evaluarea acestor exerciţii. Vorbesc, în al doilea rând, de descurajarea oricărui potenţial adversar, având o abordare unitară din partea tuturor membrilor Alianţei, prin implementarea unui ritm al activităţilor, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră în deschiderea emisiunii, foarte susţinut, în toate zonele geografice ale Alianţei, în toate domeniile operaţionale şi funcţionale, că vorbim de spaţiul terestru, maritim, aerian, în cyber, operaţii speciale sau de susţinere. În felul acesta generăm o permanentă şi robustă prezenţă credibilă, acum, la pace, şi, să nu ne ajute Dumnezeu, şi la criză şi război. Cu alte cuvinte, suntem activi şi vigilenţi. În al treilea rând, ceea ce am încercat noi, Armata Română, mereu este să ne pregătim personalul şi structurile pentru a genera acele pachete de care vorbeşte toată lumea de forţe necesare pentru un răspuns coerent, întrunit, decisiv. Nu numai la ameninţările actuale din mediul de securitate, ci chiar şi în sprijinul populaţiei şi autorităţilor locale, pentru că parte din exerciţiile pe care dvs le-aţi menţionat în deschidere au şi rolul de răspuns la criză sau de sprijin al populaţiei civile. Cert este că cuvântul-cheie pentru toate acestea este interoperabilitatea şi, când vorbim de acest lucru, vorbim pe toate palierele ei: palierul tehnic, procedural, uman, şi aici mă refer la pregătire şi terminologie comună, şi informaţional. Cam acesta este rolul acestor exerciţii din anii 2022 şi din anii 2023 şi pe acest fundament se vor proiecta şi exerciţiile Alianţei în 2024.

Radu Dobrițoiu: Domnule Val Vâlcu, vorbim despre mii de militari implicaţi în simulări, manevre aliate. Aceste aplicaţii militare de anvergură programate de NATO pot descuraja Federaţia Rusă?
Val Vâlcu: Da, fără discuţie. S-a văzut că e un colos cu picioare de lut. Armata Roşie nu are tehnologie. Zecile, sutele de iahturi pe care miliardarii ruşi le defilează prin Mediterana, sunt mai puţine nave de luptă, mai puţine rachete, mai puţină tehnologie modernă şi în felul ăsta, oligarhii, să spunem, au săpat din vreme la capacitatea armatei ruse de atac şi vedem, de asemenea, că generalii, strategii ruşi au eşuat în Ucraina, începând din primele zile ale invaziei, când n-au reuşit să ocupe Kievul, au fugit de pe aeroportul pe care încercau să-l cucerească, până la acea manevră ciudată, cu o coloană de tancuri extrem de vulnerabilă, care s-a blocat zile în şir în primele luni ale atacului.

Radu Dobrițoiu: Putem vorbi şi despre faptul că NATO nu este doar o alianţă pe hârtie. Este o alianţă care demonstrează capacităţi militare funcţionale, domnule Vâl Vâlcu.

Val Vâlcu: Fără discuţie şi uite, se punea în anii ’80 problema că Franţa insista să facă teste cu arme nucleare în Pacific, şi sigur, cei preocupaţi de mediu erau nemulţumiţi, erau proteste, dar astfel, demonstra că are capacităţi nucleare funcţionale, că poate descuraja, se poate apăra în cazul un atac în timpul Războiului Rece, în faţa URSS-ului din acea vreme’ Eu aş sesiza altceva, pentru că aţi menţionat Suedia. Iată cum răspund statele care se simt ameninţate. Suedia neutră a făcut un demers hotărât de aderare la NATO, simte nevoia unei protecţii şi aş pune-o în opoziţie cu Austria, principalul hub rusesc în Europa. Nu? Tot o ţară neutră, care se simte bine apărată, n-are aceste probleme. S-a manifestat guvernul Nehammer în favoarea lui Putin şi poate se simt apăraţi de România, care protejează ţara lui Nehammer. N-au simţit nevoia de a aduce elemente de securitate în plus după invazia declanşată de Putin în februarie 2022.

Radu Dobrițoiu: Franţa, care deţine 500 de focoase nucleare şi poziţia trei într-un clasament militar european, un clasament important. Domnule general Daniel Pop, Armata României participă cu sute de militari la exerciţiile NATO, programate în această lună. Vă rog, domnule general, să ne aduceţi informaţii despre prezenţa trupelor româneşti în cadrul acestor manevre de exerciţiu ale Alianţei!

Daniel Pop: Da, aşa este, planul de pregătire este bogat pentru acest an şi are un ritm susţinut. El este în ton cu nevoile de instruire ale Armatei Române în momentul de faţă. Dacă pentru 2022 vorbeam de un număr de 106 exerciţii multinaţionale, dintre care 45 în România şi 61 în afara graniţelor ţării, iată că suntem la mai puţin de mijlocul anului şi deja ne apropiem de un număr de 38 de exerciţii pe care Armata Română le-a executat. Cred că ar trebui să menţionăm aici şi exerciţiul pe mare al Forţelor Navale Române, care a avut loc în luna martie unde vreau să spun că militarii noştri /…/ au coagulat în jurul lor 2.600 de militari, între care 800 din 12 state aliate, un număr impresionant pentru această categorie de forţe şi, după cum vedeţi, ameninţări de la Marea Neagră sunt în creştere, iar Marea Neagră rămâne un punct fierbinte pe harta lumii. Mai mult decât atât, vreau să vă spun că exerciţiul, să zic, ca centru de greutate al acestei perioade este, aşa cum aţi spus dvs, Anakonda. E un exerciţiu de apărare desfăşurat pe teritoriul Poloniei, de tip joint, interinstituţional şi multinaţional, unde Armata Română are a doua contribuţie, ca mărime a efectivelor participante la acest eveniment. Vorbim de peste 426 de de militari, cu 57 de vehicule şi trei aeronave Puma. Element de noutate, aş spune eu, un marş de aproape 1.000 km, care a început din Craiova şi se termină tocmai în poligonul forţelor armate poloneze. Al doilea exerciţiu pe care aş vrea să vi-l menţionez şi nu este deloc de uitat, are loc acum pe teritoriul statului român, este vorba de „Dacian Spring”, un exerciţiu condus de una dintre capabilităţile multinaţionale locate pe teritoriul României ale NATO, Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, împreună cu elementul de comandă înaintat al Brigăzii Franceze, al acestui grup de luptă dislocat în România. Vorbim de peste 450 de militari în patru locaţii, la care s-au adăugat italieni, americani şi, nu în ultimul rând, militarii francezi veniţi doar pentru acest eveniment. Cam acestea ar fi cele două exerciţii majore care sunt la ora actuală pe harta şi sub radarul Armatei Române în momentul de faţă.

Radu Dobrițoiu: Participăm, domnule general, şi cu tehnică nouă, la Anakonda, în Polonia. Aţi amintit de Batalionul 26, de Scorpionii Roşii. Acolo avem militari şi din Batalionul 151 Lupii Negri. Avem acolo şi noile transportoare blindate Piranha?

Daniel Pop: Aşa este. Avem un număr de 25 de transportoare Piranha 5. Tocmai despre acestea este vorba. Că au executat un marş de aproape 1.000 km. Dacă nu ar fi fost regulile de circulaţie în vigoare pentru securitatea populaţiei civile, acest marş ar fi putut fi executat în mai puţin de 12 ore.

Radu Dobrițoiu: Un marş de 1.000 de km, au fost probleme tehnice, cum ne obişnuiserăm când era vorba de TAB 77, de Zimbri, de TABC-urile destul de vechi?

Daniel Pop: Domnule Dobroţoiu, nu mai avem acele oaze de modernizare în tehnica structurilor şi au început ca aceste oaze să devină un continuu. Am început, odată cu creşterea resursei financiare, să avem mai multă coerenţă în ajustarea instruirii pe tehnică nouă intrată în înzestrare.

Radu Dobrițoiu: Domnule Val Vâlcu, participarea Armatei României cu sute de militari, cu zeci de blindate, iată, la exerciţiile NATO, reprezintă o recunoaştere a importanţei pe care o are ţara noastră în cadrul Alianţei?

Val Vâlcu: Da, şi în primul rând a importanţei pe care o are strategic poziţia ţării noastre. Suntem în prima linie a frontului, avem aici, în Marea Neagră, ar trebui să avem un cuvânt de spus. Dacă vă aduceţi aminte, Bulgaria a refuzat propunerea pe care a făcut-o preşedintele României de a avea o forţă navală comună în urmă cu câţiva ani. Este ezitantă. Bulgaria, instabilă politic acum, nu are după al patrulea rând de alegeri, nu are un guvern serios, stabil, cu atât mai mare este importanţa ţării noastre. Suntem şi mai aproape de linia frontului şi o ţară mai mare şi una pe care te poţi bizui. Opţiunea noastră euroatlantică este fermă, împărtăşită de marea majoritate a populaţiei. Evident, lipsurile sunt cele de natură economică, achiziţiile de armament modern au fost întârziate, sunt limitate de buget, de capacitatea de a plăti facturile de, până la urmă, de economie.

Radu Dobrițoiu: Vă rog să vă referiţi şi la această relaţie, pot spune specială, pe lângă un parteneriat militar foarte bun cu Polonia. Iată, România este acolo ţara cu cel mai mare număr de militari în cadrul exerciţiului Anaconda, după Polonia. Este această o dovadă a coeziunii flancului de est?

Val Vâlcu: Desigur. În istorie România a colaborat cu Polonia, a pregătit, avizat şi între cele două războaie un mondiale o astfel de alianţă. Şi în ultima vreme, după, evident, grupul de la Vişegrad s-a desprins după ’90, dar în ultima vreme, mai ales pentru că Ungaria se abate de la calea europeană, e un frate mai mic, să spunem, al Austriei în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia şi un copil indisciplinat la Bruxelles, Polonia s-a apropiat de România, gândim politici comune. Ambasadorul Ovidiu Dranga, acum la post în Japonia, a activat la Varşovia şi a deschis această cale de cooperare, legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră, a fost fundamentat atunci şi mă bazez în continuare pe această colaborare, Polonia fiind, să spunem, cel mai activ actor din Est în a lua atitudine în faţa invaziei criminale a Rusiei în Ucraina.

Radu Dobrițoiu: Domnule Val Vâlcu, să ne referim la ceea ce ne spunea domnul general Pop mai devreme. Susţinea domnia sa că tehnica românească, tehnica nouă a reuşit să parcurgă un marş de 1.000 km fără probleme. Este şi acesta un progres pentru Armata României?

Val Vâlcu; Fără discuţie, da. Să ne gândim dacă vrem aşa, metaforic, a pornit cu 1.000 km sau de mile în urmă şi are de recuperat o distanţă considerabilă până la nivelul armatelor moderne, ale statelor puternice. Danemarca, să spunem, în urmă cu câţiva ani cumpărase zeci de F-16, cred că peste 30, o ţărişoară cu 4 milioane de locuitori, cu o suprafaţă mică achiziţiona peste 30, cred că 36 de avioane moderne multirol. Noi avem încă de recuperat în această direcţie. Marina are nevoie de investiţii, Forţele Navale…. Importante, poate nu neapărat acele corvete. Am văzut ce s-a întâmplat cu nava Moskva şi…

Radu Dobrițoiu: Sigur că da, avem nevoie de drone, de rachete…

Val Vâlcu: Exact.

Radu Dobrițoiu: Da. Domnule general Daniel Pop, pregătiţi în prezent participarea Armatei României la Defender Europe 2023. Când începe acest exerciţiu şi ce trupe româneşti vor fi implicate?

Daniel Pop: Exerciţiul practic a început pe 6 mai, aşa cum aţi spus dvs., cu prima etapă, Swift Response, etapă care a avut loc în vestul Mediteranei şi în zona baltică, are cel de-al doilea pilon, Immediate Response 23, cu iteraţii în Grecia şi pilonul principal sau evenimentul principal de instrucţie, care este în România, Saber Guardian 23, un eveniment care va totaliza un număr impresionant de participanţi. Vorbim aici de peste 9.800 de militari, 5.000 militari români şi militari străini. Vreau să vă menţionez că avem 1.702 de mijloace tehnice implicate, dintre care 1.300 sunt româneşti. Un eveniment impresionant, un eveniment care demonstrează că România este un partener credibil, un eveniment care demonstrează că, dacă există sau a existat vreodată o balanţă între flancul nord-est şi flancul sud-estic, acum este mai echilibrată ca oricând. Aş vrea şi eu să aduc aici în atenţie acea alianţă a inimilor, pe care domnul profesor a menţionat-o, dintre Polonia şi România în perioada interbelică, între Casa Regală românească şi mareşalul Piłsudski al Poloniei. Şi iată că, pentru a doua oară, România demonstrează că este un pilon de stabilitate la fel de important ca şi Polonia, dar pe flancul sud-estic.

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: esenţa exerciţiilor aliate – compatibilitate, coeziune, descurajare. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Val Vâlcu, jurnalist şi editorialist la DC News şi generalul de brigadă Daniel Pop, şeful Direcţiei instruire şi doctrină din Statul Major al Apărării. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*