RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 decembrie, ora 21:05) – Euroatlantica, realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Războiul din Israel a intrat în cea de-a treia lună, iar criza umanitară din Gaza ia amploare pe măsură ce operaţiile militare israeliene se extind. În ultimele zile au apărut însă şi conflicte între populaţia civilă palestiniană şi teroriştii Hamas, care au confiscat cele mai multe dintre ajutoarele care au ajuns în Fâşia Gaza. O nouă rezoluţie ONU care cere o încetare a focului imediată în Fâşia Gaza a fost aprobată ieri în Adunarea Generală, după invocarea, fără precedent, de către Antonio Guterres a Articolului 99 din Carta Naţiunilor Unite, ce îi permite secretarului general să atragă atenţia asupra unei chestiuni care ar putea pune în pericol menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.
‘Nu sprijinim apelurile pentru o încetare imediată a focului’, a insistat adjunctul ambasadorului american, Robert Wood. Aceasta nu ar face decât să planteze seminţele unui viitor război, pentru că Hamas nu îşi doreşte o pace de durată”, a adăugat el’, deplângând, de asemenea, lipsa de condamnare la ONU a atacurilor Hamas din 7 octombrie.
Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a fost foarte clar: operaţiunile militare israeliene în Gaza se vor opri doar după eliberarea necondiţionată a ostaticilor şi după eliminarea Hamas. Aproximativ 160 de israelieni răpiţi de Hamas pe 7 octombrie se află în continuare în captivitate în Fâşia Gaza.
Israelul a anunţat ieri cele mai mari pierderi suferite în lupte, inclusiv doi ofiţeri de rang superior, după o ambuscadă în care au căzut militarii săi în ruinele oraşului Gaza.
În Germania, patru militanţi Hamas au fost reţinuţi sub suspiciunea de a planifica atacuri asupra instituţiilor evreieşti din Europa, au anunţat astăzi procurorii germani. Alţi militanţi Hamas au fost arestaţi în Danemarca şi Olanda.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei ”Criza din Orientul Apropiat: repere in actualitate”.
Bună seara, domnule general Stan Petrescu.
Stan Petrescu: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan: Bună seara, domnule Dobriţoiu, mulţumesc şi eu pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea ”Euroatlantică”, bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule general Stan Petrescu, războiul din Israel a transit a tensionat situaţia din Orientul Mijlociu. Discutăm foarte des în ultima perioadă de o extindere a conflictului, se întâmplă deja acest lucru la nivel diplomatic şi informaţional. Ministrul israelian al Apărării declara că sunt necesare câteva luni pentru a învinge Hamas. Ce posibile scenarii pot fi anticipate în urma acestei crize?
Stan Petrescu: Sigur că….. Cine vorbeşte…
Radu Dobrițoiu: Este acum şedinţa de Guvern, avem şi o transmisie în direct de la Guvern. Premierul Marcel Ciolacu deschide acum şedinţa de Guvern.
(…)
Radu Dobrițoiu: Am avut un eveniment în direct de la Palatul Victoria, şedinţa de guvern. Revenim la „Euroatlantica”. Domnule general Stan Petrescu, sunteţi în conexiune telefonică în continuare cu noi?
Stan Petrescu: Da, vă rog. L-am ascultat cu atenţie pe domnul prim-ministru.
Radu Dobrițoiu: Ce să facem, Radio România Actualităţi. Cum spuneam, războiul din Israel a tensionat situaţia din Orientul Mijlociu. Ce posibile scenarii pot fi anticipate în urma acestei crize?
Stan Petrescu: Ar fi incorect şi neproductiv să facem o analiză a conflictului israeliano-palestinian numai după data de 7 octombrie 2023, sigur, o dată fatidică, un adevărat masacru înfăptuit de către mişcarea de rezistenţă islamică, acronim Hamas, împotriva statului Israel. Sigur că acest atac al Hamasului, al comunităţii arabe cum… a acestei mişcări nu a făcut altceva decât să repună pe tapet, iată, cu această formulă, că aşa se practică între ei de peste 70 de ani, problema existenţei celor două state palestiniene, că până la urmă asta este. Iar cimentul care nu există, ci există o ură, dacă vreţi, ancestrală, aproape biblică, nu aproape, ci exact biblică între Israel şi Palestina, în ciuda faptului că, iată, în secolul XXI, cu organizaţii internaţiomnle puternice, cu o reaşezare pe tabla de şah a celor mari, acest conflict nu încetează. Istoria este lungă, domnule Radu Dobriţoiu, în ceea ce priveşte acest conflict, evenimentele au trecut prin cele patru războaie arabo-israeliene. A doua zi după înfiinţarea stului Israel, 14 mai, pe 15 mai, are loc primul masacru efectuat de către sttul Israel în contra rabilor, acel celebru Deir Yassin, au urmat încă vreo… atâtea masacre. De 56 de ani ,această fâşie istorică şi Cisiordania, de fapt ne aflăm în ţara Canaanului, ca să spunem aşa, Israel, Cisiordania, Fâşia Gaza, 56 de ani de ocupaţie şi, sigur, că a erupt sau a reerupt acest conflict. Sigur, şi ceea ce este extraordinar pentru noi, ca militari, pentru tacticieni, pentru strategi, pentru gânditori, pentru doctrinari, cum se poate întâmpla ca într-o fâşie de 41 de kilometri, lată de 12 kilometri, deci într-un total de 360 de kilometri să concentreze atâta forţă terestră a unei armate, pe care trebuie să o recunoaştem, este cea mai puternică din Orientul Mijlociu, cea mai modernă, înzestrată cu arme inteligente în contra unor luptători care nu însumează mai mult de 30.000 de persoane. Dacă adăugăm şi familiile şi rudele, am avea un Hamas acolo de vreo 200.000 de persoane. Sigur, Hamasul succedează Fatahul, în traducere ‘încredere’, devine o conducere mai mult militară cu asentimentul întregilor palestinieni. Este aici o chestiune, o discuţie, am avut-o şi cu alţi colegi, dacă este grup terorist sau este altceva. Un grup terorist nu însumează 30.000 de luptători, nu însumează o infrastructură extraordinară, ci de fapt cauza este de natură politico-militară. În această situaţie războiul…
Radu Dobrițoiu: Da, dar acţionează ca un grup terorist Hamas, am văzut la 7 octombrie.
Stan Petrescu: Terorist, adică acţiunile lor sunt teroriste.
Radu Dobrițoiu: Să ne îndreptăm şi spre domnul Tudor Curtifan. Autorităţile europene au avertizat cu privire la un risc crescut de atacuri din partea islamiştilor radicalizaţi de războiul Israel-Hamas. Astăzi, procurorii germani au anunţat că au fost arestaţi patru terorişti Hamas, care planificau atacuri asupra instituţiilor evreieşti din Europa. Alte arestări în Danemarca şi Olanda. Vom avea, domnule Curtifan, în Europa atentate teroriste Hamas?
Tudor Curtifan: E foarte greu de răspuns la această întrebare. Cu siguranţă, vom avea o stare de tensiune mult mai mare, accelerată, pe care nu am mai văzut-o sau nu am mai avut-o în ultimii ani. Deci mă aştept ca celulele teroriste sau aceşti lupi singuratici pe care îi numiţi aşa să se activeze mult mai rapid, pentru că cu fiece zi, cu orice zi care trece în Gaza şi situaţia se accelerează, acolo criza se adânceşte, sunt foarte multe state, mai ales în vestul şi nordul Europei, care au comunităţi foarte mari de musulmani şi foarte mulţi dintre ei sunt radicalizaţi. Nu mai intrăm în detalii. Dau exemplul Parisului, unde la Saint-Denis e un centru efectiv în care nu se intră. E un eşec acolo. Cred că în Franţa sunt 4-5 milioane de cetăţeni musulmani şi foarte mulţi sunt radicalizaţi. La Saint-Denis, de exemplu, nici poliţia nu intră, e un focar, dar e doar…
Radu Dobrițoiu: Şi în Marsilia sunt…
Tudor Curtifan: Şi în Marsilia, exact, aveţi dreptate. Şi sunt foarte multe astfel de exemple.
Stan Petrescu: Şi 2.000 de moschei.
Tudor Curtifan: Exact. Dar cred că pe lângă acest aspect al pericolului terorismului, care este cât se poate de real, e şi un factor politic important, pentru că anul viitor vom avea alegeri europarlamentare în toată Europa şi cred că situaţia aceasta, a migraţiei ilegale şi a terorismului va fi adusă din nou în prim-plan şi cred că ,din punct de vedere politic, inclusiv în Statele Unite, pentru că am vorbit de modul în care s-a gestionat această criză, presiunea e foarte mare şi pe bazinul electoral democrat al preşedintelui Joe Biden în contextul alegerilor viitoare. Dacă la republicani datele arată undeva la 90% susţinere pentru Israel, în tabăra democrată cifra e undeva la 60-70%. Amintiţi-vă cazul Michigan din 2020, un swing state extrem de important în contextul alegerilor prezidenţiale. Joe Biden a câştigat Michigan în 2020, în faţa lui Donald Trump cu doar aproximativ 155.000 de voturi, deci un procent extrem de mic, iar în Michigan e o comunitate foarte mare de musulmani. Aceste lucruri pot avea consecinţe majore pe plan politic intern şi cu siguranţă statele din vestul Europei, statele occidentale analizează şi această situaţie.
Pe de altă parte, într-adevăr, în Gaza, în acest moment, se duc lupte grele. Nu cred că Israelul mai poate da înapoi. Rubiconul a fost trecut, ceea ce s-a întâmplat pe 7 octombrie a fost fără precedent după Holocaust şi cred că pe lângă obiectivul de eliberare a ostaticilor, este şi înfrângerea militară şi demilitarizarea Fâşiei Gaza, pentru că, apropo de soluţia celor două state, pe care cu toţii o îmbrăţişăm şi am tot vorbit de ea şi nu mai intrăm în date istorice, pentru că a fost şi comisia /…/ în 1937 şi nu s-a ajuns la nicio soluţie, mi-e greu să cred că se va ajunge acum la o soluţie, dar nu putem discuta despre soluţia celor două state, cu Hamas guvernând Fâşia Gaza şi guvernând aşa cum o vedem: un focar de terorism, o fâşie – exact cum a spus şi dl. general înainte – foarte mică, cu o infrastructură militară atroce. Hamas, de exemplu, a primit fonduri, aici incluzând – Fâşia Gaza nu Hamas, dar Hamas guvernează Fâşia Gaza, incluzând statele europene şi statele arabe undeva de, citeam cifre peste un miliard de euro, fonduri însumate, deci e aproape 10% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, că se vorbea de … şi salutăm decizia de începere a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deci aceste fonduri nu au finanţat bunăstarea populaţiei, ci rachete, acte de terorism ş.a.m.d.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Stan Petrescu, îngrijorate din cauza victimelor civile din Fâşia Gaza, Statele Unite îndeamnă Israelul să lanseze atacuri direcţionate care să reducă numărul victimelor. Este această reacţie o dovadă că populaţia civilă din Gaza a suferit pierderi provocate de folosirea unui număr mare de bombe nedirecţionate, fără precizie de către armata israeliană?
Stan Petrescu: Sigur că da. Focul de artilerie pe care îl folosesc israelienii, cu tunuri şi obuziere moderne, pot să dea foc sau să trimită la ţintă în două situaţii: ghidate, foarte precise pe obiective bine calculate, sau din aceste gravitaţionale şi care produc pagube colaterale foarte mari. Sigur, americanii le-au recomandat şi le-au sugerat să atace ţintele fixe şi mai ales cele militare, adică nu civile, dovadă că Netanyahu, în fanatismul lui mesianic a dat ordin armatei şi continuă să spună că nu vor opri focul şi vor continua, atât în nord cât şi în sud, să opereze atât terestru cât şi aerian, cât şi naval, şi a introdus această formulă care mi se pare extraordinar de periculoasă pentru mediu, de a întinde conducte de calibre foarte mari ca să inunde aproximativ 3- 400 km de tunele, ceea ce este îngrozitor, mai ales că este apă sărată şi ar putea să distrugă pentru sute de ani sau pentru mai mult solul. Aşadar, mijloacele sunt cele militare, dar cu pierderi foarte mari. Pentru aceasta nu ne vom aştepta, poate nici în primul trimestru al anului viitor, la o pace /…/, mai ales că a crescut la nivel internaţional un sentiment pro palestinian foarte mare şi s-a alarmat – eu vorbesc ca militar – s-a alarmat şi s-a agitat, dacă vreţi, această imensă masă de populaţie migrată, unii spun de 30 de milioane, alţi se duc la 50 de milioane, care se află în Europa şi care ar putea să constituie, deci raportul a 450 de milioane de cetăţeni europeni. Şi iată, arestările acelea spun ceva, au dat un semnal foarte mare – acelea au fost prinse, dar câte …
Radu Dobrițoiu: În continuarea acestei idei aş avea o ultimă întrebare pentru dl. Tudor Curtifan – mai avem două minute din emisiune. Premierul Netanyahu spune că Israelul va merge până la capăt până la victorie. Ce presupune acest obiectiv?
Tudor Curtifan: Obiectivul este de a, în primul rând ar trebui să fie şi sunt convins că e, principalul obiectiv este eliberarea ostaticilor, dar înfrângerea militară a Hamas în nordul Fâşiei Gaza şi în sud, cu siguranţă e urmărit liderul mişcării, Yahya Sinwar, care, probabil, din datele care există în presa internaţională, se ascunde undeva în sudul Fâşiei Gaza, dar demilitarizarea Fâşiei Gaza este obiectivul Israelului. Problema e ce se va întâmpla după ce se va încheia acest război, pentru că Israelul are posibilitatea de a distruge Hamas şi o va face, dar nu cred că Israelul îşi doreşte ocuparea Fâşiei Gaza, din care s-a retras în 2005, şi nici nu cred că o guvernare a Fatah, a Autorităţii Palestiniene pe tancuri israeliene este o soluţie. Deci cred că marea întrebare va fi ce se va întâmpla după ce acest război se va încheia, pentru că, aşa cum vedeţi dvs. Autoritatea Palestiniana are probleme uriaşe, inclusiv în Cisiordania. Tocmai acesta este motivul pentru care şi-au amânat alegerile, întrucât popularitatea Hamas e din ce în ce mai mare. Deci situaţia e foarte volatilă şi, ca o ultimă predicţie, nu cred că Benjamin Netanyahu mai poate supravieţui acestei crize după finalul războiului. Să ne amintim şi ce s-a întâmplat de Yom Kippur, când Golda Meir a a pierdut, după o victorie, deci indiferent de cum se va termina războiul, cred că de data aceasta cariera politică lui Benjamin Netanyahu s-a încheiat.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediției: ”Criza din Orientul Apropiat: repere in actualitate”.
Invitaţii emisiunii au fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar Stan Petrescu și Tudor Curtifan redactor șef Defense Romania.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere Rador
