
China a anunţat că va creşte cheltuielile militare cu cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, avertizând că ameninţările din străinătate escaladează. Premierul în exerciţiu, Li Keqiang, a cerut extinderea forţelor armate ale ţării, care ar trebui să-şi sporească pregătirea de luptă şi să-şi intensifice capacităţile militare pentru a-şi îndeplini sarcinile care le-au fost stabilite de către partid şi popor. Înaltul oficial chinez a promis o reunificare paşnică cu Taiwanul, dar şi paşi hotărâţi pentru a împiedica independenţa insulei, în timp ce Taipeiul a răspuns că Beijingul ar trebui să respecte angajamentul poporului taiwanez faţă de democraţie şi libertate.
Creşterea celui de-al doilea cel mai mare buget de apărare din lume are loc în momentul în care Beijingul a anunţat un obiectiv de creştere economică de aproximativ 5% pentru acest an, unul dintre cele mai scăzute din ultimele decenii. Bugetele planificate ale ţării pentru anul în curs prevăd cheltuieli declarate pentru apărare de 225 de miliarde de dolari, o creştere la 7,2% din PIB şi cea mai rapidă rată de creştere din 2019.
Cu toate acestea, cheltuielile Chinei pentru apărare sunt mult mai mici în comparaţie cu Statele Unite ale Americii, care au alocat apărării peste 860 de miliarde de dolari în acest an, dar analiştii estimează că Beijingul cheltuieşte mai mulţi bani pentru armată decât sumele anunţate oficial. Creşterea cheltuielilor militare are loc într-un moment scăzut al relaţiilor dintre China şi Statele Unite. Beijingul şi Washingtonul s-au ciocnit de mai multe ori în ultimii ani în privinţa comerţului, drepturilor omului şi a altor probleme, dar relaţiile s-au înrăutăţit şi mai mult, luna trecută, când Statele Unite au doborât un balon chinez despre care susţineau că era folosit pentru spionaj, ipoteză respinsă cu fermitate de Beijing. Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu doar 3% în 2022, departe de ţinta oficială de aproximativ 5,5%, în principal din cauza restricţiilor prelungite de COVID. A fost a doua cea mai scăzută rată anuală de creştere, din 1976, după 2020, când focarele de COVID aproape au paralizat economia chineză.