NATO va livra luna aceasta armatei ucrainene echipamente de comunicaţii sigure, a declarat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o întâlnire la Bruxelles cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko pe a cărei agendă s-a aflat recenta confruntare ruso-ucraineană din Marea Azov, informează Reuters.
Stoltenberg şi-a exprimat cu acelaşi prilej respectul faţă de „calmul şi reţinerea” de care a dat dovadă Ucraina în cursul crizei şi a reiterat susţinerea NATO faţă de aspiraţiile acesteia de a adera la Alianţă, perspectivă căreia Moscova i se opune cu vehemenţă.
Pachet de asistenţă NATO pentru Ucraina
Livrarea de echipamente de comunicaţii anunţată joi de secretarul general al NATO face parte dintr-un pachet de asistenţă în valoare de 40 de milioane de euro promis de aliaţi pentru întărirea forţelor armate ale Kievului.
Rusia a rezistat apelurilor internaţionale la eliberarea celor trei nave ucrainene şi a echipajelor acestora sechestrate în noiembrie în Strâmtoarea Kerci prin care se face accesul în Marea Azov, în apropiere de peninsula ucraineană Crimeea anexată în 2014 de Moscova.
Preşedintele ucrainean a subliniat joi că prioritatea absolută a ţării sale este recuperarea echipajelor celor trei nave.
Liderii Uniunii Europene vor discuta despre conflictul ruso-ucrainean la dineul de lucru de joi seara de la Bruxelles.
România apără cibernetic Ucraina
În baza unei hotărâri CSAT, România participă, în calitate de naţiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei. Potrivit unui comunicat de presă al SRI:
”În contextul evenimentelor generate de tensionarea relaţiilor ruso-ucrainene şi pe fondul necesităţii Alianţei Nord-Atlantice de a-şi întări graniţa de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut şi ideea creării, pe baza contribuţiei voluntare a ţărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei”.
Conform sursei citate, expertiza pe care SRI o deţine în domeniul securităţii cibernetice – apreciată atât în proiecte desfăşurate în ţara noastră, cât şi în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuţii la crearea de platforme specifice şi prin participarea activă la exerciţii precum Cyber Coalition – a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării ţării noastre, prin Serviciul Român de Informaţii, în calitate de naţiune-lider, la acest Fond.
CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Ţara Galilor (4-5 septembrie), România şi-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.
