RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 septembrie, ora 21:05) – Emisiunea: ”Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit vă spune Radu Dobriţoiu, cu o nouă ediţie a emisiunii „Euroatlantica”. Mobilizare NATO după ce drone ruseşti au intrat în România şi Polonia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat lansarea operaţiunii Santinela Estică, prin care aliaţii vor acţiona integrat de la Baltică la Marea Neagră şi Mediterană, cu obiectivul principal de a respinge atacurile aeriene, în special cele cu drone. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, vine cu mai multe propuneri pe partea de apărare aeriană, inclusiv construirea unui zid de drone care vizează protecţia frontierei estice a Uniunii Europene, printr-o reţea de senzori, radare, instalaţii de bruiaj şi alte tehnologii menite să oprească dronele ruseşti. În acelaşi timp, se ia în calcul crearea unei alianţe a dronelor, în valoare de şase miliarde de euro, împreună cu Ucraina.
Vom analiza la „Euroatlantica” noile provocări ale Rusiei la adresa NATO. Invitaţii ediţiei sunt Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific şi profesor asociat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, preşedinte al Comisiei Parlamentare Speciale pentru Controlul Activităţii SIE, şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, fost şef de Stat Major al Comandamentului Multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”, tema ediţiei: dronele testează reacţia comunităţii euroatlantice? Bună seara, domnule profesor Alexandru Muraru.
Alexandru Muraru: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie şi salut şi eu radioascultătorii Radio România Actualităţi.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Gabriel Toma.
Gabriel Toma: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi. Domnule profesor Alexandru Muraru, drona rusească nedoborâtă în spaţiul aerian al României a scos în evidenţă o prudenţă a Armatei României. Polonia a invocat însă şi articolul 4 al tratatului NATO. Citez dintr-un articol publicat recent de dumneavoastră: are clasa politică de la Bucureşti curajul de a ridica problema la cel mai înalt nivel aliat?
Alexandru Muraru: Sigur, chestiunea este una evident colosală, care ţine în primul rând de securitatea naţională şi de suveranitatea României şi ea a început odată cu conflictul pe scară largă din Ucraina. Au apărut recent, sigur că după recentele incursiuni de drone, mai ales asupra Poloniei şi României, aceste discuţii cu privire nu doar la ridicarea sau la activarea articolului 4, pentru că a fost a opta oară, dacă nu mă înşel, în istoria alianţei când acest articol a fost invocat, ci, mai mult decât atât, s-a pus problema stabilirii unei zone de interdicţie aeriană asupra Ucrainei pentru a proteja împotriva unor noi intruziuni ruseşti. Problema cea mai importantă pentru România rămâne însă apărarea teritoriului naţional, respingerea oricăror ameninţări şi, bineînţeles, protejarea civililor. Eu consider că natura ameninţării ruseşti s-a schimbat mult în ultimele luni, deoarece Kremlinul se bazează în momentul de faţă pe producţia în masă de drone cu rază lungă de acţiune, în loc de avioane de vânătoare, şi, sigur, provocările politice legate de tot ce înseamnă graniţa NATO. Totuşi, există o diferenţă mare între ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, şi anume că răspunsul NATO la valul de drone ruseşti de săptămâna trecută, în special cele care au trecut, au traversat spaţiul aerian al Poloniei, 19 drone, a arătat care este provocarea. Avioane de vânătoare poloneze, sigur, şi olandeze, dar şi în cazul nostru pentru ceea ce s-a întâmplat sâmbăta trecută, au fost ridicate de la sol, cu costuri mari pentru alianţă şi, sigur, cu dificultăţi de ordin operaţional şi chiar legislativ. Chiar dacă noi în momentul de faţă avem o legislaţie pe care am modificat-o şi am îmbunătăţit-o care poate sau permite în primul rând armatei să respingă aceste drone, în momentul de faţă, sigur, normele de aplicare încă lipsesc, există încă discuţii cu privire la partea operativă şi, sigur, există şi o discuţie legată de costuri.
Aceste drone ştim foarte bine că sunt Geran, că sunt Shahed, ele înseamnă costuri de câteva zeci de mii de euro pentru agresor, deci pentru Federaţia Rusă, ridicarea unui avion de la sol înseamnă costuri de 25.000-50.000 de euro pe oră, mă refer la avioanele F-16 sau Eurofighter, care înseamnă 60.000 de euro pe oră, plus partea de muniţie. O rachetă lansată de pe un avion NATO poate ajunge de la câteva sute de mii de euro până la un milion de euro, şi asta înseamnă că este cumva o forţă şi disproporţionată din punct de vedere tactic şi disproporţionată din punct de vedere al costului. Există însă numeroase probleme legate de ceea ce se va întâmpla în următoarele săptămâni şi luni, pentru că Putin şi Federaţia Rusă nu fac altceva decât să testeze limitele şi să încerce să provoace noi conflicte la graniţa NATO, fie că vorbim de ţările baltice, fie că vorbim de Polonia, fie că vorbim de România. România este în momentul de faţă extrem de expusă, mai ales cu zona sud-estică, dar, sigur, singura armată din lume care se confruntă cu atacuri în masa a dronelor rămâne Ucraina, care a dezvoltat o apărare stratificată, sigur, care include grupuri de foc mobile înarmate, şi rachete, şi arme grele. De la începutul lunii septembrie, şi cu asta închei prima mea intervenţie, vă spun că peste 3.500 de drone de diferite tipuri şi aproape 200 de rachete, plus peste 2.500 de bombe aeriene au fost lansate în Ucraina. Ritmul acestor atacuri a crescut vertiginos în ultimul an, de la câteva zeci, roiuri de zeci de drone sau sute de drone, am ajuns până la atacuri care au însemnat 600-700 de drone pe noapte, şi sigur că acestea vor continua. Mai mult decât atât, avem problema dronelor maritime în Marea Neagră, care pătrund sau a echipajelor militare ruseşti care pătrund în zona economică românească şi care, prin metodele specifice de război hibrid, de bruiaj, de intimidare, nu fac altceva decât să afecteze în mod clar şi vertiginos interesele noastre economice şi strategice, fie că vorbim de perimetrele noastre de pe Neptun Deep sau alte puncte importante.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, înainte de întrebare, la mulţi ani Scorpionilor Roşii, aniversaţi acum două zile, al căror comandant aţi fost. Semper gloriosi!
Gabriel Toma: Semper! Da, mulţumesc frumos pentru urări.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, am fost împreună în trei misiuni, în Afganistan şi în Irak, se întâmpla până în 2010, spre norocul nostru în acea perioadă dronele erau folosite doar de coaliţie. Acum, în 2025, cu o Rusie care doreşte să producă undeva la 30.000 de drone pe an, cum ar trebui să reacţioneze NATO, Europa, avem nevoie de noi tehnologii de contracarare?
Gabriel Toma: Da, am acţionat acolo în cadrul coaliţiei împreună cu americanii şi foloseam dronele numai cu scopul de a culege informaţii din câmpul de luptă, ca să ştim cum planificam operaţiile. Ce se întâmpla, acum trei ani, când am început să facem emisiunile despre conflictul din Ucraina, am spus, şi îmi menţin această părere, că nu toată lumea conştientizează ce înseamnă într-adevăr acest fenomen, războiul. Atât de multă suferinţă din toate părţile, în toate domeniile şi nu poate exista ceva ca să provoace mai multă suferinţă şi cu consecinţe pe termen lung. Acum, înainte să discutăm despre drone, mai vreau să punctez un aspect. Trebuie să vedem cum încheiem războiul şi nu am auzit, domnule Radu, nu prea am auzit în ăştia trei ani, decât foarte puţin, discutându-se: haideţi să terminăm odată războiul. E laudabilă această acţiune, aceste acţiuni ale preşedintului Trump că, într-adevăr, caută o soluţie pentru încheierea războiului, dar ar trebui ca toate statele şi ar trebui ca aceşti decidenţi politici să se concentreze mult mai mult pe încheierea războiului, care asta, finalitatea asta nu poate să existe decât cu un armistiţiu, cu nişte concesii de o parte şi de alta. Bun, haideţi să revenim la drone. Într-adevăr, de-a lungul istoriei, dacă ne referim la arta militară, la tactică, artă operativă, strategie, am văzut că de când au început conflictele pe pământul ăsta, tacticile, tehnicile şi procedurile de ducere a războiului, a luptei armate, s-au perfecţionat, s-au schimbat permanent, au început cu arcuri, cu săgeţi, cu suliţe, a apărut arma de foc, mitraliera şi s-au schimbat tacticile, procedurile, dispozitivele de luptă, formele de manevră, ”armele antidot”, arma anti-tanc, arma împotriva aviaţiei, când a apărut tancul a apărut arma antitanc. Şi tot aşa au evoluat aceste tehnici, tactici şi proceduri şi au apărut, acum e la modă şi au apărut aceste drone. De ce au apărut? Pentru că au rază de acţiune destul de mare, costă relativ puţin în comparaţie cu un avion, aţi văzut, domnul profesor a dat foarte bine nişte exemple acolo, ce înseamnă costurile acestui război şi ale armamentelor şi intervenţiilor. Lucrez acum împreună cu colegul meu, Băboianu, la o carte, Războiul economiilor şi economia războiului. Cred că o să fie interesantă. Într-adevăr, lovesc cu aceste drone care costă relativ puţin faţă de un avion de luptă şi sunt convins, aşa cum spuneam mai devreme, că o să apară şi o armă, care nu o să coste atât de mult cât un avion, care să lupte cu aceste drone. Ori, dacă acum sunt la modă aceste drone şi sunt eficiente, vedeţi că se fabrică foarte multe, poţi să lansezi, ele sunt folosite. Cert este că specialiştii noştri militari, cercetătorii, trebuie să găsească o contra-armă împotriva acestor drone. În legătură cu ceea ce s-a întâmplat acum în Polonia şi în România, părerea mea este că, într-adevăr, Putin a testat modul de reacţie, capacitatea de reacţie a Alianţei pe flancul estic, iar drona asta care a venit la noi, eu cred că a fost cam rătăcită aşa, din punctul meu de vedere. Acum trebuie stabilit dacă acestea au avut componentă de luptă, au avut explozibil sau nu au avut. Şi de aici putem să tragem multe concluzii.
Radu Dobrițoiu: Ca urmare a incidentelor cu drone din Polonia şi România, NATO a început pregătirile pentru implementarea operaţiunii Santinela Estului. Este pentru prima dată când întreg flancul estic, inclusiv România, va fi apărat împotriva dronelor de către capabilităţile dedicate ale aliaţilor. Comanda şi capabilităţile vor fi coordonate de Comandamentul Aliat Suprem în Europa, în colaborare cu statele de pe flancul estic de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Capabilităţile, cum ar fi avioanele, vor fi dislocate avansat pe flancul estic şi vor fi disponibile pentru răspuns în perimetrul în care apar incidente cu drone. Din Bruxelles, pentru „Euroatlantica”, transmite Bogdan Isopescu:
Reporter: Oficialii NATO de la Bruxelles spun că asistăm la o premieră; este cea mai coordonată operaţiune de răspuns a aliaţilor pe flancul estic, iar statele membre vor acţiona integrat cu Comandamentul Aliat Suprem în Europa pentru a preveni şi a răspunde rapid unor incidente cu drone sau ameninţări provocate de Rusia pe această dimensiune. Spre exemplu, avioanele aliate vor fi staţionate avansat pe teritoriul aliaţilor din flancul estic şi vor putea fi folosite în răspuns la ameninţări în regiune. Ca urmare a acestei operaţiuni, românii ar trebui să se simtă teoretic mai în siguranţă, pentru că NATO promite să acţioneze mai precis şi mai rapid pentru detectarea şi îndepărtarea oricăror ameninţări care vin dinspre Rusia. Este cazul dronelor care violează spaţiul aerian al NATO deasupra Poloniei şi României, în special, cele două naţiuni care se confruntă cu cele mai multe incidente. Cazurile s-au înmulţit, culminând cu incidentul din Polonia, o altă premieră, când 19 drone au intrat adânc în teritoriul acestei ţări, declanşând răspunsul avioanelor NATO F-35 ale olandezilor şi doborârea unor drone – din nou, o premieră în implicarea directă a NATO. A urmat incidentul din România, cel în care piloţii au decis să nu angajeze drona din cauza unor posibile efecte colaterale negative. Este drept – spun surse NATO – cele mai precise avioane de intervenţie în acest caz sunt F-35; dar acum, odată cu operaţiunea „Eastern Sentry”, incidentelor din România li se va putea răspunde rapid cu capabilităţi şi din alte state aliate, printre care şi F-35 care ar putea intra sub comanda operaţiunii NATO. Mai clar, operaţiunea „Eastern Sentry” va colecta capabilităţi din toate statele aliate pentru a fi puse la dispoziţia apărării spaţiului aerian din flancul de est al NATO, spaţiu expus efectelor secundare ale conflictului din Ucraina, vezi dronele ruseşti. Mai mult, comanda operaţiunii este centralizată de NATO, în colaborare cu statele membre din est; aici intră Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, şi există două state a căror poziţie geografică, mărime şi expunere la ameninţarea rusă este mare, Polonia şi România, ceea ce le face din start două posibile centre strategice pentru această operaţiune nouă. Iar dacă vom vedea în curând anunţuri despre capabilităţi care se mută pe flancul estic pentru această operaţiune, cum ar fi în Polonia, aceasta va însemna că acele capabilităţi ar putea fi disponibile nu doar pentru Polonia, ci şi pentru ţara noastră. De asemenea, în procesul de implementare a „Eastern Sentry” aliaţii discută şi despre utilizarea unor metode mai eficiente şi mai puţin costisitoare de răspuns la dronele ruseşti care încalcă spaţiul aerian aliat. Toate aceste discuţii şi decizii fac parte din procesul de implementare a „Eastern Sentry”, a cărei eficienţă – spun oficialii NATO – va spori în timp.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Alexandru Muraru, sunteţi un important decident politic, cu cunoştinţe solide de istorie contemporană. Să privim spre viitor; aţi menţionat deja, aţi amintit şi de dronele maritime. Neptune Deep se află în zona exclusivă economică a României, în afara umbrelei NATO care se opreşte la limita apelor teritoriale ale României din Marea Neagră. Avem exemplul acestor provocări frecvente ale Rusiei. Ce trebuie să facă România pentru a-şi proteja, pentru a-şi apăra acest important interes economic?
Alexandru Muraru: Sigur că există câteva lucruri pe care le facem în continuare. Statul român a început şi se implică masiv, şi anume a accelerat investiţiile pe zona de apărare, în principal dedicată sistemelor nepilotate. Există câteva parteneriate. Chiar România începe să aibă o producţie moderată, /…/ 3.500 de drone de exploatare şi de apărare şi, sigur, celelalte proiecte care sunt în discuţie legat inclusiv cu Ucraina, cu Israel sau cu cei din Germania, iar în momentul de faţă Guvernul României poartă discuţii şi pentru proiecte comune cu alte state, inclusiv transfer de tehnologie şi linii de asamblare regionale. De asemenea, trebuie spus că există capacităţi defensive şi scenarii de răspuns, şi anume extinderea acestor linii de producţie, de asemenea, integrarea în sistemele NATO. Adică interoperabilitate radar, scheme de alertă precoce şi protocoale comune pentru neutralizarea dronelor intruse. Cred că este esenţial /…/ reacţie rapidă şi prevenire a incidentelor, care pot escalada inclusiv probleme politice şi, sigur, formare şi transfer de know-how. Şi, de asemenea, cred că, deşi drona rămâne o problemă relevantă, ea nu este, categoric nu este invincibilă.
Deci România trebuie să completeze producţia cu apărare. Legislaţia este un pas necesar, dar nu suficient, deci autorităţile şi noi, ca legislativ, suntem în proces de finalizare a procedurilor operaţionale, inclusiv prin alocarea de resurse şi coordonarea civil-militară, şi, sigur, cooperarea cu aliaţii occidentali este prioritară. Aş vrea să mai spun că, totuşi, statele baltice sunt ceva mai avansate din acest punct de vedere şi ele oferă un anumit exemplu, inclusiv Finlanda, care a anunţat Planul de consolidare a frontierelor şi, sigur, asta înseamnă că de acel proiect despre care aţi vorbit, de Santinela Estică, mai există acest proiect mare de 100 de miliarde de euro, care sunt, practic, destinaţi pentru apărarea flancului estic şi din împrumuturile comune ale Uniunii Europene în valoare de 150 de miliarde, ştim că România ia a doua sumă de aproape 17 miliarde. Cred că putem folosi activ experienţa Ucrainei în combaterea acestor vehicule aeriene fără pilot şi, de asemenea, cred că, aşa cum face Lituania acum, care adoptă deja practicile Ucrainei şi formează grupuri mobile pentru combaterea dronelor, Letonia, de exemplu, implementează un sistem acustic, România studiază în momentul de faţă toate aceste modele pentru a se adapta la această experienţă ucraineană. Este costisitor, este un lucru care înseamnă o preocupare în plus pentru un stat, dar niciun cost nu este prea mare pentru apărarea teritoriului naţional şi pentru, în definitiv, apărarea independenţei şi suveranităţii României.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, v-aţi referit deja la intrarea dronelor ruseşti în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României. Au fost accidente, drone scăpate de sub control sau pot fi acestea, din punct de vedere strategic, acţiuni militare ale Moscovei, de identificare a procedurilor de culegere de informaţi despre capacităţile de apărare, de cunoaştere a zonelor mai slabe ale flancului de est al NATO?
Gabriel Toma: Eu cred că, pur şi simplu, dronele care au intrat acum ceva vreme în zona Tulcea acolo, au fost practic nişte fragmente, poate au fost şi câteva scăpate, eu cred că nu au fost cu intenţie ca să violeze spaţiul aerian al teritoriului României, iar dacă ultima dronă, aceasta care a intrat în România şi s-ar fi întors în Ucraina, e posibil să fi avut o misiune de cercetare. Nu cred că a fost o provocare la adresa statului nostru. Dar vreau să trag o concluzie şi să spun clar. Ce înseamnă, vedeţi dumneavoastră, 30 de ani sau poate mai mult să neglijezi că acest domeniu de apărare al ţării noastre, să nu bugetezi armata şi siguranţa naţională. 30 de ani de zile bugetul pentru apărare a fost diminuat foarte mult şi vedeţi cât de greu ne este acum să ajungem la un nivel la care trebuia să fim demult, unu. Doi, am mai spus-o într-o intervenţie la dumneavoastră şi am lăudat şi am toată stima pentru armata ucraineană, pentru acei oameni care mor cu arma în mână ca să apere drepturile şi libertăţile în care cred. Uitaţi că aceşti oameni, armata ucraineană, a căpătat experienţă de război şi ar trebui să ne uităm la ei acum. Ei sunt exact ca o echipă de aceea de fotbal din Premier League care are meciuri în picioare, cum se spune, ştiţi? Adică au experienţă. Ne uităm acum la ei şi mai deunăzi ziceam că le pregătim piloţii de pe F16. O să avem nevoie, europenii, să vedem cum acţionează ei cu dronele şi cum luptă cu dronele. Deci toată stima pentru armata ucraineană şi, de asemenea, îi rog pe cei care ne aud, politicienii, decidenţii, în continuare, deşi acum văd că ne-am deşteptat toţi, trebuie acordată multă atenţie bugetului apărării şi securităţii naţionale. Vă mulţumesc!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei: ”Dronele testează reacția comunității euroatlantice?”.
Invitaţii emisiunii au fost Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific şi profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, președinte al Comisiei Parlamentare Speciale pentru controlul activităţii SIE și colonelul în rezervă Gabriel Toma fost șef de stat major al Comandamentului multinațional NATO al Diviziei de Sud-Est.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transcriere RADOR
