RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 septembrie, ora 22:30) – Realizator: Radu Dobriţoiu – Invitatul acestei ediţii, Agenda Globală, este analistul politico-militar Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor!
Radu Tudor: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc şi eu pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea Agenda Globală la Radio România Actualităţi.
Domnule Radu Tudor, începem cu Orientul Mijlociu. Armata israeliană a intrat cu forţe terestre în oraşul Gaza, începând o campanie militară care se presupune că va dura două-trei luni. Criza se prelungeşte în Israel, cu ecouri puternice spre Europa, cu forţe terestre israeliene în Gaza. Cum s-ar putea ajunge la pace în acea regiune?
Radu Tudor: Mi-e teamă că ideea de pace în momentul de faţă nu este fezabilă acolo, în conflictul acela dintre palestinienii din Gaza şi Statul Israel. E o problemă extrem de complicată, care ţine, în primul rând, de apropierea marcării a doi ani de la măcelul incredibil, probabil cel mai dur atentat terorist asupra Statului Israel, 1.200 de morţi. Ţine de faptul că există încă cetăţeni israelieni ostatici ai organizaţiei teroriste Hamas şi de faptul că pe întreaga Fâşie Gaza există o infrastructură a reţelei teroriste care, din păcate, nu a fost complet eliminată, iar răspunsul militar al Israelului este supradimensionat şi el afectează în egală măsură şi populaţia civilă, nu sunt doar elemente de eliminare a organizaţiei teroriste, şi asta crează reacţia politică foarte dură din partea unor state europene şi nu numai. Este Israelul în momentul de faţă într-un moment extrem de dificil, pentru că Benjamin Netanyahu este acuzat că foloseşte acest război antiterorist pentru a-şi salva propria piele şi pentru a încerca să-şi contureze profilul de lider israelian puternic care să rămână la putere o bună perioadă de timp de acum încolo.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, Europa, NATO şi implicit România se confruntă cu un război hibrid dus de Rusia. Ieri, procurorul general al României, cu declaraţii bine argumentate, cu informaţii bazate pe documente, a prezentat implicarea Rusiei în alegerile de anul trecut. Cred că aceste declaraţii vor rămâne în istorie în ultimele decenii. Mai rar am ascultat un procuror general al României care să argumenteze public atât de corect în primul rând din punctul de vedere al modului de exprimare. De unde atâta determinare din partea Rusiei pentru a se impune ca actor în procesul democratic din România şi să privim spre viitor, spre alegerile din 28 septembrie din Republica Moldova?
Radu Tudor: Există un document pe care Rusia l-a elaborat în 2021, înaintea invaziei totale asupra Ucrainei în februarie 2022, şi în care scrie în negru pe alb că doreşte reîntoarcerea realităţii strategice la momentul 1997. La momentul în care ţările din Europa de Est nu erau integrate în NATO, evident nici România, determinarea Rusiei împotriva ţării noastre ţine de un sentiment naţional extrem de puternic, antirusesc, pe care România îl are. Ţin minte, remarca unui expert militar american, membru de seamă al unui influent think tank american, care spunea că dacă vrem să aflăm opiniile serioase despre care este starea şi atitudinea faţă de Rusia, atunci o să-i întrebăm pe români, în primul rând, când vorbim de flancul estical NATO. Am avut traume istorice, am avut mai multe invazii asupra teritoriului nostru, sunt sute de mii de oameni, dacă nu chiar milioane care au murit din cauza Rusiei – şi vorbim în primul rând de români -, e o suferinţă pe care ne-au provocat-o şi care a lăsat răni adânci. Aşadar, ca etalon al sentimentului puternic pro-democratic şi împotriva dictaturii care au venit permanent de la Moscova, România a fost şi este un reper.
Şi-au dorit ruşii să destabilizeze această ţară, şi-au dorit să-şi împună o marionetă în fruntea României şi aproape că reuşiseră, pentru că instituţiile statului şi preşedintele Klaus Iohannis nu au reacţionat aşa cum trebuie, preventiv, pentru a opri acest atac masiv asupra României. S-a întâmplat în ultima clipă, pe 6 decembrie 2024, şi de atunci Parchetul General a realizat o anchetă amplă şi după doar 9 luni de zile vedem un document de aproape 400 de pagini cu probe absolut de netăgăduit, care demonstrează faptul că Rusia şi-a dorit să impună un regim-marionetă şi un pion al său în fruntea României pentru a o scoate definitiv din zona euroatlantică, o zonă în care România performează foarte bine şi este foarte apreciată. Din acest punct de vedere sunt de acord cu dumneavoastră, ceea ce a făcut procurorul general Alex Florenţa este fără seamăn în ultimii 35 de ani şi ar trebui ca mai mulţi şefi de instituţii să ia exemplu de la el, să iasă, să vorbească şi să spună ceea ce trebuie să comunice cetăţenilor României, şi anume că pe mai multe componente Rusia atacă insistent ţara noastră, doreşte destabilizarea României şi doreşte schimbarea mentalului colectiv dintr-o perspectivă dominantă a civilizaţiei europene şi euroatlantice spre o nostalgie a dictaturii şi a comunismului.
Radu Dobrițoiu: Într-o eră în care informaţia a devenit muniţie într-un război din ce în ce mai sofisticat de actualele tehnologii, cum s-ar putea apăra Europa de acţiunile hibride ale Rusiei?
Radu Tudor: O întrebare foarte bună pentru momentul acesta. Cred că spaţiul euroatlantic se află în continuare într-o bulă de confort şi de reacţie slabă. Evident, trebuie aplicate regulile spaţiului democratic, respectarea libertăţii, respectarea normelor constituţionale din statele democratice, respectarea acelor valori care înseamnă, să spunem, cadrul democratic, aşa cum îl ştim bine definit după cel de al Doilea Război Mondial.
Cred că atât instituţiile europene, cât şi în mod naţional statele democratice nu reacţionează aşa cum trebuie. Şi aş vrea să dau un singur exemplu. Majoritatea elementelor de război hibrid sunt lansate pe teritoriul României, dar şi pe teritoriul altor state democratice, partenere şi aliate cu noi, prin intermediul social media, prin intermediul reţelelor de socializare, fie că e vorba de TikTok, de Facebook, de YouTube, dar şi de alte instrumente. Ei bine, acestor instrumente trebuie să li se aplice aceleaşi reguli de responsabilitate în faţa legii, ca şi în cazul mainstream media, adică a radiourilor, a televiziunilor, a agenţiilor de presă. În momentul în care vom avea un statut egal şi o responsabilitate egală, în proporţie de peste 90%, războiul hibrid va dispărea. Pentru că pe reţelele sociale nu există nicio regulă, nicio responsabilitate şi nicio lege în faţa căreia să răspundă cei care promovează ura, dezbinarea, tensiunea, chiar şi ameninţările cu moartea şi care, aşa cum spuneam, încearcă să schimbe mentalul colectiv dintr-o convingere democratică spre autoritarism.
Radu Dobrițoiu: 19 drone ruseşti într-o singură zi în Polonia, la scurt timp o altă dronă rusească, traversează preţ de 50 de minute spaţiul aerian al României. Dincolo de provocările Rusiei, care erau de aşteptat, dacă analizăm obiceiurile Kremlinului, sunt acestea, din punct de vedere strategic, acţiuni militare ale Moscovei, de identificare a procedurilor de culegere de informaţii despre capacităţile de apărare, de cunoaştere a zonelor mai slabe ale flancului de est al NATO?
Radu Tudor: Cu siguranţă, da, o întrebare foarte potrivită, şi încearcă să mai testeze ceva în afară de a identifica elementele de reacţie militară, în ce măsură suntem capabili ca, la astfel de ameninţări la limita dintre hibrid şi convenţional, suntem capabili să dăm un răspuns ferm? Şi o spun, pe de o parte, cu încurajare: NATO a reacţionat pentru prima oară militar în Polonia, a ridicat avioane de luptă în aer şi a doborât câteva dintre dronele ruseşti. Pe de altă parte o spun cu îngrijorare, e vorba de aproape 20 de drone, dintre care doar 4 au fost doborâte pe teritoriul Poloniei. Şi chestiunea asta trebuie să însemne pentru noi un semnal foarte serios de alarmă. Avem suficiente sisteme antidrone pentru toate ţările de pe Flancul Estic? Răspunsul în momentul de faţă este nu. Avem acele capacităţi pentru a anticipa şi alte tipuri de ameninţări care să fie eliminate în special în zona Flancului Estic? Vorbim de apărare aeriană, vorbim de apărare antirachetă? Cred că nu. Or, au trecut mai bine de 3 ani şi jumătate de când Rusia a invadat complet Ucraina, şi noi încă după 3 ani şi jumătate constatăm că nu avem acele elemente care să ne permită o apărare, să spunem, proporţională. Pentru că nu vom putea la nesfârşit să ridicăm în aer avioane F-16 şi F-35 şi să tragem cu rachete care costă câteva sute de mii de dolari în drone care valorează 10-15 mii de dolari. E o chestiune care ne va epuiza financiar şi militar, ne va goli stocurile. Ruşii ştiu foarte bine lucrul acesta şi mizează pe faptul că n-avem adaptate măsurile de răspuns din punct de vedere al provocărilor pe care ei le lansează. E nevoie ca operaţiunea „Santinela Estului” să trimită urgent măsuri adaptate potrivit ameninţărilor.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, într-un interviu pentru presa din Olanda, aţi vorbit şi despre pericolul ca Donald Trump să retragă trupele americane din Europa. Acţiunile Rusiei, războiul hibrid dus de Moscova, ar putea fi dovezi care să fie mai bine utilizate de pilonul european al NATO pentru a determina Casă Albă să-şi consolideze sprijinul militar pentru Flancul de Est?
Radu Tudor: E pericolul cel mai mare care ne paşte, acela ca Statele Unite să anunţe o retragere în Europa şi România să facă parte din acest plan de reevaluare a posturii militare americane pe Continent. Dar deocamdată nu avem nicio fel de declaraţie oficială şi mai mult decât atât, astăzi preşedintele României, Nicuşor Dan, a trimis Parlamentului o scrisoare în care spune că a aprobat – şi cere Parlamentului să facă la fel – o redimensionare a dispozitivului militar american din România, adică să primim şi avioane de alimentare în aer, avioane cisternă şi avioane de recunoaştere, de cercetare în zona aeriană care sunt foarte importante, trupe suplimentare şi elemente de protecţie a forţei. Ei bine, toate aceste indicii arată că cel puţin pentru moment Statele Unite nu doar că nu retrag trupele de pe teritoriul României, dar se gândesc să mărească numărul lor, pentru că poziţia strategică a ţării noastre este extrem de valoroasă pentru două teatre de operaţii, Orientul Mijlociu şi zona Mării Negre şi a Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, vă mulţumesc pentru acest interviu!
Radu Tudor: Mulţumesc şi eu, o seara bună!
Transcrierea RADOR RADIO ROMÂNIA
