RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (27 mai, ora 22:36:36) – „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Dezvoltăm subiectele legate de apărarea europeană şi războiul din Ucraina cu invitatul ediţiei, Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de securitate şi apărare a Parlamentului European. Bună seara, domnule Boştinaru!
Victor Boştinaru: Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc şi eu pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Agenda globală” la Radio România Actualităţi.
Serviciile secrete ucrainene susţin că Rusia poate ataca Europa la doi, patru ani după terminarea războiului, chiar mai repede, dacă sancţiunile se vor ridica. Oficialii occidentali au împărtăşit anterior estimări de timp similare, subliniind ameninţarea tot mai mare a unei ciocniri deschise între Moscova şi NATO. Christopher Cavolli, comandantul forţelor americane din Europa, a avertizat că Rusia îşi reconstruieşte forţele mult mai rapid decât se anticipase anterior. Domnule Victor Boştinaru, cat de reale sunt aceste avertismente?
Victor Boştinaru: Ele sunt în mod cert nu doar reale, sunt şi uşor de desprins din tot ceea ce a făcut Rusia până acum şi ceea ce urmează, pentru că, pe de o parte, se dovedeşte că aşa-zisa disponibilitatea Rusiei pentru negocieri de pace e de fapt o manieră de a trage de timp şi de a păcăli inclusiv personalităţi sau lideri politici care au crezut la un moment dat într-o posibilă bună intenţie a Rusiei, se dovedeşte că nu există, iar pe de altă parte, este de notorietate faptul că Rusia şi-a pus economia pe picior de război, şi nu doar în sectoare precum blindatele sau dronele sau artileria, proiectilele, muniţia de război, Rusia îşi diversifică armamentul, îşi dezvoltă noi capacităţi de producţie. Chiar astăzi citeam despre începerea cursurilor, a unui manual privind operarea dronelor din ciclu gimnazial, semn că Rusia se gândeşte să-şi maximizeze poziţia la finele acestui război, pe care ea îl vede ca şi câştigat, şi de pe această platformă întâi să negocieze şi, de ce nu, ulterior să găsească puncte nevralgice în a-şi continua expansiunea. De aici nevoia de a rămâne nu doar prudenti, ci alerţi şi pregătiţi pentru a descuraja asemenea intenţii ale Rusiei şi cel mai bun lucru se poate întâmpla doar în măsura în care ţările Uniunii Europene îşi sporesc capacitatea de descurajare prin construirea unor capacităţi pentru sectorul industriei de apărare, dar şi forţe militare gata să fie desfăşurate în caz de criză.
Radu Dobrițoiu: Marcăm nouă ani de la operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu. Potrivit ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, acest sistem de ultimă generaţie joacă un rol vital în arhitectura de apărare antirachetă a NATO. De la activarea sa, Aegis Ashore a sporit securitatea şi capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO. Domnule Victor Boştinaru, din perspectiva apărării europene, cât de important este parteneriatul pe care România îl are cu Statele Unite?
Victor Boştinaru: Eu cred sincer că în sistemul de apărare al flancului estic în ansamblul său, rolul Statelor Unite este esenţial, iar parteneriatul dintre România şi Statele Unite şi prezenţa acestui sistem pe teritoriul României ca parte a unui sistem menit să apere această regiune a Europei în ansamblu, dar şi Statele Unite ca ultim beneficiar al acestui sistem, printr-o proiectare a sistemelor antirachetă la distanţă mare, el devine cu mult mai important chiar decât şi-au imaginat designerii şi decidenţii instalării acestui sistem la Deveselu. Cred că astăzi acest sistem este o piesă centrală în această zonă, împreună cu cel din Polonia, şi contribuie la securitatea Uniunii Europene în ansamblul său, aşa cum cred că în viitorul sistem sau proiect de sistem de apărare a spaţiului aerian al Uniunii Europene în viitor, sistemul de la Deveselu va avea de asemenea un rol esenţial de jucat.
Radu Dobrițoiu: Polonia îşi dezvoltă capacităţile militare şi va reprezenta în viitor una dintre principalele forţe ale pilonului european al NATO. Domnule Victor Boştinaru, vor reuşi România şi Polonia să consolieze cu propriile forţe securitatea şi capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO?
Victor Boştinaru: În mod categoric, da. Astăzi Polonia, printr-un efort absolut impresionant, un efort naţional continuu şi extrem de coerent, a reuşit să facă ceea ce părea incredibil sau aproape imposibil de făcut în urmă cu cinci-şase ani de zile: dezvoltarea fără precedenta forţelor combate terestre, dezvoltarea unor forţe aeriene care vor fi înzestrate cu F-35, dar şi cu alte, multe alte echipamente, un sistem antiaerian extrem de sofisticat, o industrie capabilă să producă vehicule blindate de toate categoriile, devenind ceea ce cunoaştem foarte bine toţi la orizontul a câţiva ani de zile cea mai importantă forţă militară terestră din Europa, ceea ce este absolut considerabil. România ar fi trebuit să aibă la rândul său viziunea şi mai ales ambiţiile şi angajamentul Poloniei pentru a face la nivelul nostru paşii pe care îi face Polonia, inclusiv în domenii precum în rezervele, serviciului militar, bazele, baza americană de tipul celei pe care noi vrem s-o facem la Mihail Kogălniceanu, dar polonezii au una deja, cu forţe americane prezente permanent, nu prin rotaţie, şi în perspectiva finalizarii procesului de dotare a Armatei României cu toate categoriile de forţe, a achiziţiilor de tehnică, echipamente, ca şi a cooperării împreună cu Polonia în producţia de drone – văd acum deja o cooperare foarte strânsă care să facă din cele două ţări unul din vectorii importanţi în ce priveşte producţia de drone, de la cele de supraveghere la cele de atac, cele două forţe vor contribui semnificativ la securitatea flancului de est, şi prin aceasta la securitatea europeană. Dar singura mea îngrijorare vine mai ales din lentoarea decizională de la Bucureşti şi lipsa până acum a unei viziuni pe termen mediu şi lung a Bucureştiului. Vreau să cred că noul preşedinte, care şi-a intrat în mandat şi care a anunţat deja ambiţii în acest domeniu, va da impulsul necesar şi în calitate de comandant suprem şi şef al statului, al Consiliului Suprem de Apărare va face ca toate aceste proiecte să se dezvolte pentru interesele în primul rând ale României, pentru a descuraja orice tentativă de atac împotriva ţării noastre, dar şi pentru a creşte capacitatea noastră de cooperare cu alte state şi în primul rând cu Polonia, pe care o văd ca fiind o relaţie esenţială pentru stabilitatea şi securitatea Europei în viitorul deceniu.
Radu Dobrițoiu: Revenim la războiul din Ucraina, strâns legat de securitatea şi stabilitatea Europei. Domnule Victor Boştinaru, decizia recentă de a permite Ucrainei să lovească ţinte ruseşti cu arme occidentale va schimba cursul războiului?
Victor Boştinaru: În mod cert, va influenţa cursul războiului, pentru că acum Ucraina va putea să depăşească limitările impuse de acordurile tacite cu furnizorii de echipamente şi să lovească în adâncime acolo unde sunt concentrări de forţe, centre de comandă sau logistice şi centre de producţie a echipamentului militar. În mod sigur, asta va pune o presiune mult mai mare asupra sistemelor antiaeriene ruseşti şi va determina ca Rusia să facă efortul de protecţie antiaeriană, pe de o parte, pe de altă parte să fie conştientă că riscurile sunt mult mai mari ca urmare a creşterii capacităţii de lovire. Într-un fel, cred că această decizie anunţată în primul rând de cancelarul Merz şi apoi confirmată din mai multe capitale, vine şi la sfârşitul acestei luni profund dezamăgitoare pentru Statele Unite ale Americii, pentru preşedintele Trump, dar şi pentru toţi cei care credeau măcar că există o speranţă ca negocierile acestea să conducă la un armistiţiu şi pe baza acestui armistiţiu să se ajungă la pace. Refuzul Rusiei pe a accepta la orice fel de compromis pentru a se pune capăt războiului din Ucraina nu poate să continue la nesfârşit, fără a primi o reacţie. Or această reacţie este probabil cel mai prompt şi mai necesar gest care trebuia făcut.
Radu Dobrițoiu: Economia rusă dă semne de hipotermie, cu o inflaţie care creşte rapid, Banca Centrală de la Moscova a fost chemată să intervină, după ce Vladimir Putin a evocat camera de crioterapie. Este momentul, domnule Boştinaru, ca Europa, în coordonare cu Statele Unite, să pună noi presiuni economice asupra Rusiei?
Victor Boştinaru: Cred că ne îndreptăm către această decizie, care s-ar putea să fie chiar mai repede decât ne aşteptăm mulţi dintre noi. Se discută deja că spre sfârşitul acestei săptămâni Statele Unite ar putea introduce nouă sancţiuni, inclusiv cu referire la sistemul bancar. Or, coroborate, deciziile Uniunii Europene, precum cea pe care o prezentaţi în ştirile dumneavoastră anterioare, cu plafonarea la 50 de dolari barilul, apoi sancţionarea sistemului bancar rusesc sau a unor componente ale sistemului bancar rusesc vor avea efecte şi mai grave. Trebuie să recunoaştem că o parte din sancţiunile adoptate deja în multe runde de la începuta invazie în Ucraina au produs efecte, unele mai mici decât cele estimate, dar efectele cumulative, la care se adaugă posibile noi sancţiuni care să afecteze sistemul bancar, ar putea să aibă consecinţe mult mai severe asupra economiei ruseşti. Şi, cu toată luciditatea, trebuie să recunoaştem un lucru: astăzi, Moscova nu mai crede decât în forţă, practică forţa şi forţa este singurul argument cu care se mai poate discuta cu Rusia, în contextul în care ea a mimat disponibilitatea de negociere, păcălind încă o dată şi încă o dată, inclusiv pe cei care au crezut în posibilitatea aceasta mică, fragilă, a unei deschideri către pace lui Vladimir Putin.
Radu Dobrițoiu: Ultima întrebare, un răspuns scurt, vă rog. În actuale condiţii de pe front, doreşte Rusia cu adevărat o pace corectă cu Ucraina?
Victor Boştinaru: Rusia nu doreşte şi nu va dori niciodată o pace corectă cu Ucraina, pentru că o pace corectă ar însemna o pace care să nu genereze surse de conflict în viitor.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule Victor Boştinaru, pentru acest interviu.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
