
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 martie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Radu Dobrițoiu: Bun găsit. Luptele continuă să fie intense în oraşul ucrainean Bahmut, din provincia Donbas, deşi atacurile ruseşti s-au redus ca nivel şi amploare în comparaţie cu ultimele săptămâni, informează Ministerul Apărării de la Londra. Ritmul atacurilor armatei ruse a scăzut cu 80% şi există semne că se repoziţionează în defensivă. O analiză britanică arată că ofensiva ucraineană trebuie pornită rapid şi decisiv. Dacă nici aceasta nu încheie războiul, ambele armate vor fi epuizate, situaţie în care Rusia este însă în avantaj. Din cealaltă tabără, luptătorii Wagner susţin că au preluat controlul asupra complexului industrial Azom, la nord de Bahmut, şi continuă să avanseze spre oraş. Ofensiva rusească a câştigat de la ultima ediţie Euroatlantica doar câteva sute de metri.
Conflictul din Ucraina continuă să consume o parte substanţială din bugetul federal al Rusiei, informează Institutul pentru Studiul Războiului. Bloomberg transmite că Rusia a secretizat o treime din totalul cheltuielilor bugetare şi a remarcat că sumele cheltuite sunt de două ori mai mari decât au fost în aceeaşi perioadă din 2022.
Tehnica de luptă primită deja de Kiev poate contribui la o grupare de forţe cu rol important într-o posibilă contraofensivă, cel puţin pe o direcţie spre graniţele Ucrainei din 1991.
Occidentul anticipează că Ucraina îşi va începe ofensiva cu un arsenal impresionant de arme de înaltă tehnologie. Dar ce vor reuşi acestea concret pe câmpul de luptă?
Vom încerca să răspundem la această întrebare în emisiunea Euroatlantica din această seară. Invitaţii ediţiei sunt Cristian Unteanu, jurnalist şi analist de politică externă, şi contramiralul de flotilă în rezervă Constantin Ciorobea, fost locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica.
Tema ediţiei: ”Ucraina, în aşteptarea contraofensivei”.
Colegele din regia demisie îmi confirmă că avem legătură prin telefon cu cei doi invitaţi.
Bună seara, domnule Cristian Unteanu!
Cristian Unteanu: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule contraamiral Constantin Ciorobea!
Constantin Ciorobea: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Domnule Cristian Unteanu, britanicii susţin că ar fi bine ca Ucraina să pornească rapid şi decisiv contraofensiva. Există şanse să se întâmple acest lucru în următoarea lună?
Cristian Unteanu: Ascultam acum câteva secunde faptul că aţi reamintit numele acestei emisiuni de astăzi – „Ucraina, în aşteptarea contraofensivei”. Sigur, aţi făcut o referire, evident, la contraofensiva pe plan militar. Dar, dacă îmi permiteţi, aş vrea să încep cu speranţa unei contraofensive reuşite, care a început deja de astăzi. Este o contraofensivă diplomatică majoră, poate cea mai amplă de până acum a Uniunii Europene, dar nu directă, ci indirectă, în raport cu China, căreia i se solicită, prin vocea preşedintei Comisiei Europene, care va pleca săptămâna viitoare, împreună cu Emmanuel Macron, în vizită la Beijing, solicită Chinei o precauţie extremă în relaţia cu Rusia şi pune deja nişte condiţii ferme pentru continuarea unui dialog cu această ţară, pentru că, spune doamna von der Leyen, China trebuie să ştie că există această linie roşie pe care o reprezintă o posibilă trimitere de arme pentru a ajuta Rusia în această agresiune împotriva Ucrainei. S-ar putea să reuşească. S-ar putea să fie acesta momentul în care China să se îndepărteze măcar cu un pas, măcar cu această dimensiune a posibilului ajutor militar, de atâtea ori evocat de diverse surse, dar niciodată probat. Şi americanii au spus până acum acelaşi lucru, dar nimeni nu spune că de mâine nu se poate produce un asemenea gest, care ar schimbat complet datele problemei. Să sperăm şi cred foarte tare faptul că acest demers s-ar putea să aibă un oarece efect, mai ales că acum, chiar astăzi la prânz a plecat din Beijing premierul Spaniei, care venise exact cu acelaşi mesaj. Să vedem, să vedem ce se va întâmpla. Iată o contraofensivă diplomatică în forţă, începută acum câteva ore, printr-un discurs de 45 de minute, foarte solid, pe tema relaţiei Uniunii Europene cu China, care cuprinde, cred eu, şi o referinţă la poziţia comună cu NATO.
Radu Dobrițoiu: Revenind la liniile frontului, şi mă gândesc acum la frontul de est şi la cel de sud-est, e posibil acolo să vedem o contraofensivă în teren?
Cristian Unteanu: Cred că da, pentru că, aşa cum foarte bine aţi remarcat în introducerea în această emisiune, absolut toată lumea ştie, şi ucrainenii, şi ruşii, şi prietenii lor de peste tot, că intrarea în…, Doamne fereşte, într-un război de tranşee, într-o mocirlă din asta infinită va fi poate cea mai rea dintre toate variantele posibile. Iar ucrainenii au acum un element pe care să sperăm că l-am evaluat corect, această forţă masivă, chiar masivă, venită prin ajutorul din arme grele venit din Occident şi care s-ar putea să aibă un efect pe durată lungă, pentru că o mişcare scurtă sau o săptămână sau două de avans, urmat de alte lupte, de alte alte probleme pe frontul lung din est nu ar fi un lucru de dorit. Deci, cred că da, s-ar putea să vedem mişcări spectaculoase în următoarele zile din cauza faptului că intră aceste tancuri masiv pe toată lungimea frontului.
Radu Dobrițoiu: Domnule contramiral Constantin Ciorobea, o analiză publicată de New Strategy Center, semnată George Scutaru, arată că trupele ruseşti nu sunt foarte motivate să lupte, fiind demoralizate şi slab echipate. Este acesta momentul de care ar trebui să profite Kievul pentru a lansa contraofensiva?
Constantin Ciorobea: Cumva, situaţia în acest moment pentru forţele Federaţiei Ruse pare a fi în cumpănă, să spunem, pentru că, practic, vedeţi, la Bahmut nu se mai întâmplă nimic şi nu reuşesc să spargă frontul acolo, Avdiika, în partea cealaltă, sunt ceva progrese, dar iară nu sunt evidente. Cât despre acţiunile care au fost duse în sud, acolo practic au fost catastrofale. Pierderile de blindate şi ce au avut ruşii în zona Zaporoijjie sunt impresionante şi fără a câştiga mai nimic. Deci situaţia, moralul forţelor Federaţiei Ruse cred că prezintă mari probleme şi un război nu poate fi câştigat dacă nu există voinţă de luptă şi dorinţa de a lupta şi aici, vedeţi dvs., sunt aspecte care au apărut de la începutul conflictului, de anul trecut, din februarie, de când au început conflictul. Adică sistemul de comandă şi control a lăsat de dorit. Existenţa acestor trupe diferite, adică Wagner, cei din Cecenia, trupele regulate ale Federaţiei Ruse şi gândiţi-vă că ei luptau împreună în condiţiile în care echiparea era diferită, salarizarea şi modul de recompensare era diferit, deci şi aceasta creează tensiuni între luptători şi poate chiar la un moment dat există între luptătorul forţelor armate regulate ale Federaţiei Ruse chiar există cumva în mintea luptătorului ideea „ťbă, ăla e plătit mai bine ca mine, n-are decât să se ducă el să spargă frontul”ť. Adică sunt nişte aspecte care sunt greu de controlat şi care vor influenţa în mod sigur şi vor favoriza o contravensivă a Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Este aşadar momentul oportun pentru ca Ucraina să folosească tancurile Challenger din Marea Britanie, Leopard din Germania şi din alte ţări şi până la sosirea în toamnă a tancurilor Abrams, dar să nu uităm că Statele Unite au oferit sute de alte blindate uşoare Ucrainei. Le putem vedea în luna următoare într-o contraofensivă aceste blindate?
Constantin Ciorobea: Da, în mod sigur, tot sistemul acesta de… adică gândirea contraofensive ucrainene şi analiza celor care planifică operaţia vor avea şi vor lua în calcul aceste echipamente moderne şi numărul lor, în condiţiile în care, într-adevăr, pe lângă forţele ucrainene cu tancurile şi mijloacele blindate pe care le au, se adaugă şi aceste echipamente noi, dar un aspect trebuie luat în calcul şi cred că de aici trenează declanşarea acestei confensive şi aici vreau să subliniez un aspect important, şi anume acea al asigurării cu muniţii. Adică o contraofensivă va solicita un consum mare de muniţie în faza iniţială, dar şi pe toată durata ducerii acestei contraofensive. Deci până nu se realizează un stoc de muniţii corespunzător care să susţină această contraofensivă, cred că ucrainenii nu vor declanşa aceasta, pentru că vor fi în situaţia coloanei aceleia de tancuri pe care aţi văzut-o la începutul războiului, care se îndrepta spre Kiev şi a rămas la un moment dat blocată, în condiţiile în care sprijinul logistic şi toate celelalte aspecte care necesitau susţinerea luptei a fost întrerupt şi practic toată ofensiva aceea a fost blocată şi-n mod sigur vor evita să fie în ipostaza aceasta. Un alt aspect care îl vor lua în calcul în mod sigur, de altfel au fost şi menţionate câteva luări de poziţii, este momentul propice din punct de vedere al condiţiilor meteorologice, pentru că o ofensivă dusă pe căile de comunicaţii, adică mă refer coloană de tancuri pe şosea, nu poate fi vorba, că foarte uşor pot fi blocate astfel de căi de comunicaţii, iar dacă condiţiile de teren nu permit desfăşurarea blindatelor pe câmp, atunci ofensiva este sortită eşecului.
Radu Dobrițoiu: La muniţii să adăugăm şi importanţa instruirii militarilor ucraineni pentru a folosi noua tehnică, de ultimă generaţie, tehnică occidentală şi, bineînţeles, măsurile pe progresul instruirii, de integrare a acestei tehnici cu celelalte echipamente, tancuri pe care deja le deţine Ucraina.
Domnule Cristian Unteanu, de ce a devenit Rusia dependentă de mercenari? La începutul invadării Ucrainei, Federaţia Rusă se baza pe efective semnificative. Iată că acum, cel puţin la Bahmut, principalele forţe cu rezultate sunt mercenarii din grupul Wagner.
Cristian Unteanu: Pentru că nu a vrut niciodată să urce nivelul mobilizării până la o mobilizare generală. Păstrează asta pe semne, pentru o altă fază, o fază finală, Doamne, iartă-mă, a unei încleştări militare. Şi, după cum vedeţi, problema militarilor care vin din alte zone ale lumii începe să fie o o problemă foarte stringentă şi nu numai în Ucraina, din păcate, folosirea mercenarilor se dovedeşte ca cea mai nefericită dintre toate modalităţile care animă acest nou tip de război. Şi deoarece Rusia, gândiţi-vă, se află totuşi sub această ameninţare continuă, iar de la simpli soldaţi până la ofiţeri superiori, toţi ştiu că se află sub ameninţarea unei posibile inculpări, nu colective, dar o inculpare la Tribunalul Penal Internaţional pentru fapte care ţin de crime de război, crime împotriva umanităţii. Există acuma acel celebru mandat de arestare lansat împotriva lui Vladimir Putin, dar s-ar putea să existe foarte multe alte asemenea mandate de arestare. Drept care, primii sunt trimişi aceşti mercenari care oricum ştiu că în cazul lor nu există reguli, nu există posibilităţi de întoarcere de pe front. Aşa că asta este, acceptă pentru banii uriaşi pe care îi primesc şi aceste riscuri. Dar vreau să vă mai atrag atenţia asupra unui lucru, dacă tot vorbim de posibilitatea unei contra-ofensive, cred că una dintre marile probleme care se deschid în acest moment este situaţia de la Zaporojie. Nu se poate gândi că va exista o contraofensivă şi replică la această contraofensivă, fără să ne gândim că în continuare nu s-a făcut nimic şi comunitatea internaţională este în imposibilitate absolut completă de a acţiona – vedeţi vizitele şi mesajele din ce în ce mai disperate ale domnului Grossi, directorul general al Agenţiei de la Viena, care se duce acolo, spune că situaţia este absolut alarmantă. Se poate întâmpla o catastrofă oricând şi nimeni nu are cum să reacţioneze. De ce am amintit de acest lucru? Pentru că începând de mâine, Rusia este preşedinta în exerciţiu a Consiliului de Securitate. Aţi văzut reacţia violentă a Kievului pe acest subiect. Dar, până una alta, Rusia va sta timp de o lună la preşedinţia Consiliului de Securitate, aprobând agenda Consiliului şi respingând subiectele care nu-i convin. Deci, o contraofensivă în această zonă care să producă efecte majore în zona Zaporojie ar trebui să fie direct sub supervizarea Consiliului de Securitate. Ceea ce cred că sunteţi şi dvs. convins că nu se va întâmpla sub o preşedinţie rusă. Ceea ce mai departe arată cât de gravă poate deveni situaţia în cazul acesta, al blocării totale a sistemului de decizie la nivelul Consiliului de Securitate.
Radu Dobrițoiu: Domnule Cristian Unteanu, foarte scurt, privind din nou pe spre frontul de est, cu ghilimele de rigoare, o adevărată maşină de tocat carne. Regăsim acolo mentalitatea războiului sovietic, cu un preţ scăzut pentru vieţile soldaţilor. Ne amintim de Stalingrad, doi, trei soldaţi ruşi pentru o puşcă.
Cristian Unteanu: Dacă tot aţi amintit de acest exemplu, aş vrea să vă spun că mentalitatea este absolut identică. Este aceeaşi gândire militară, aceeaşi gândire, aceeaşi psihologie de fond, care spune că în momentul unei crize, în momentul pregătirii unui atac masiv, vor fi aduse trupe cu orice preţ, mulţi oameni, mulţi, din ce în ce mai mulţi, absolut fără a ţine seama de costurile în vieţi umane. Valurile acelea de oameni pe care le imaginase Stalin pentru a năvăli şi aceasta era o formulă care a fost acoperită de imaginile realităţii, pentru a acoperi trupele germane care au fost surprinse total de mulţimea de oameni care veneau chiar fără arme. Aţi pomenit de acel principiu: da, veneau fără arme, veneau adeseori numai cu cuţitele siberiene şi au înspăimântat pe toată lumea, pentru că altceva decât să moară nu ştiau. Este posibil ca aceasta să fie o ultimă tactică, dar deocamdată este clar că trupele care sunt puse în faţă sunt de o sălbăticie teribilă, pentru că chiar nu au absolut nimic de pierdut. Şi, repet, ştiu că în final, această problemă a mandatelor de arestare internaţională poate să-i urmărească şi să-i penalizeze, evident.
Radu Dobrițoiu: Făcând apel tot la istorie, la mentalitatea războiului sovietic, putem spune că, în acest moment, comisarii politici de atunci, din cel de-Al Doilea Război Mondial, sunt înlocuiţi acum de unităţi de blocare, de blocare a retragerii celor care se află în linia întâi, în luptă. Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, să ne referim şi la Marea Neagră. Se vorbeşte foarte mult despre o contraofensivă terestră, avem însă acţiuni ale Ucrainei şi în Marea Neagră şi mă refer, în primul rând, la folosirea dronelor navale împotriva flotei ruseşti. Vom consemna, în acest an, victorii ale Ucrainei prin utilizarea dronelor în Marea Neagră?
Constantin Ciorobea: Ceva… adică eficienţa în luptă a dronelor a fost demonstrată, inclusiv pe acţiunile pe mare. Aceste drone pe suprafaţa apei încă nu au obţinut un efect, să spunem, direct la ţintă, cu lovirea unor obiective importante. Dar, pe de altă parte, nu este puţin lucru faptul că practic a forţat ca navele Federaţiei Rruse să acţioneze cu mai mare precauţie, situaţia din portul Sevastopol să fie o situaţie tensionată, iar combinaţia aceasta de drone de suprafaţă cu dronele din aer au creat de foarte multe ori tensiune în zona Sevastopolului şi au obligat chiar de vreo două ori evacuarea portului şi dispersarea navelor în jurul corpului. Poate odată o fi fost un antrenament, dar de două ori s-a întâmplat acest lucru şi asta vorbesc acum în ultima perioadă, în ultima jumătate de an. Deci da, reprezintă o armă a viitorului şi, dacă se va reuşi o upgradare şi o îmbunătăţire a capabilităţilor de luptă, poate reprezenta un real pericol pentru acţiunile în lovirea navelor de suprafaţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Cristian Unteanu, se vorbeşte din ce în ce mai des despre o posibilă oboseală occidentală. Pe măsură ce războiul se prelungeşte, este posibil ca Occidentul să se detaşeze de conflictul din Ucraina?
Cristian Unteanu: Este o întrebare foarte dificilă. Politic, nu cred. Politic aţi văzut tonul mesajelor date de şefii de state şi guvern – la diversele reuniuni de la Bruxelles şi nu numai – a fost unul în creştere: vom susţine, s-a preluat frazeologia americană: vom susţine Ucraina atâta timp cât este nevoie. Asta nu am niciun fel de îndoială că va continua, iar mesajul european de care vă vorbeam la începutul discuţiei noastre a fost şi el în acelaşi sens. Deci este clar că şi acum nu există vreun dubiu în mintea decidenţilor politici, unde lucrurile s-ar putea să fie puţintel mai complicate, ar fi situaţia în care problemele economice în diversele ţări mari producătoare de armament, pentru că va fi nevoie de producţie masivă şi investiţii masive în producţia de muniţie, aceste ţări să nu treacă printr-o perioadă de tensiuni sociale care să persiste mai mult de o săptămână, două, trei – vedeţi ce se întâmplă în Franţa, vedeţi ce se întâmplă în Germania, vedeţi ce se întâmplă în Marea Britanie, în Spania, în Italia, acum şi în câteva dintre ţările din Europa Centrală. Sunt nişte probleme sociale, este o criză economică persistentă şi s-ar putea ca nelămurirea acestei situaţii în timp şi o atitudine a guvernelor care să nu fie foarte atente la această dimensiune socială, de revoltă socială de pe stradă, s-ar putea să constituie – s-ar putea zic – o problemă care să trebuiască să fie mai greu de rezolvat decât am crede la primul moment, dar asta nu înseamnă că se schimbă ceva, cel puţin nu am văzut nicio schimbare în mesajele politice ale partenerilor euroopeni.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc, vă mulţumesc foarte mult. Euroatlantica la final, tema ediţiei: Ucraina, în aşteptarea contraofensivei.
Invitaţii emisiunii au fost Cristian Unteanu, jurnalist şi analist de politică externă şi contra-amiralul de flotilă în rezervă Constantin Ciorobea, fost locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR