RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 ianuarie, ora 21:05) – Euroatlantica, realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Războiul din Israel a generat reacţia fundamentaliștilor islamici din Yemen, acolo unde rebelii Houthi, sub pretextul susţinerii cauzei palestiniene, au început să atace navele de transport care tranzitează Marea Roşie. Atacurile de-a lungul rutei comerciale au determinat firmele să întrerupă livrările, crescând posibilitatea unui şoc pentru economia mondială.
Cel puţin 25 de nave au fost atacate, capturate sau avariate în ultima perioadă. Putem vorbi în contextul crizei din Orientul Mijlociu de perturbarea unei rute maritime importante, zonă tranzitată de aproximativ 12% din comerţul maritim mondial.
Ca răspuns, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunţat luna trecută formarea operaţiunii „Prosperity Guardian”, o misiune de securitate multinaţională care să asigure tranzitul în siguranţă prin regiune. Atacurile mişcării Houthi din Yemen cresc costurile de transport, iar aceste costuri sunt transferate consumatorilor din întreaga lume, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken. Traficul de port-containere în Marea Roşie a scăzut cu aproximativ 70% de la jumătatea lunii noiembrie, transmite France Presse.
În urma atacurilor Houthi, mulţi giganţi din transportul maritim au anunţat redirecţionarea a sute de nave cu containere departe de Marea Roşie şi Golful Aden, optând pentru a traversa în schimb Capul Bunei Speranţe din Africa de Sud. În consecinţă, tarifele de transport şi costurile asigurărilor au crescut vertiginos pe măsură ce navele au abandonat una dintre cele mai importante căi navigabile din lume.
Rebelii Houthi beneficiază de susţinerea Iranului, ţară care la rândul ei perturbă ruta comercială prin Strâmtoarea Ormuz. În ultimii ani, navele americane şi iraniene au avut numeroase întâlniri tensionate în Golful Persic, unde 30% din ţiţeiul mondial comercializat pe mare trece zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Astfel, un incident intenţionat sau accidental pe mare s-ar putea transforma rapid într-o confruntare militară directă, cu riscul de a bloca transportul naval printr-un punct critic pentru economia globală.
Marina iraniană a primit în această lună o navă de luptă „stealth” şi 100 de vedete rapide cu lansatoare de rachete.
Discutăm la „Euroatlantica” despre criza economică generată în Orientul Mijlociu de războiul din Israel.
Invitaţii ediţiei: Liviu Mureşan, preşedinte fondator EURISC, preşedinte Eurodefense România şi contramiralul de flotilă în rezervă Ciorobea Constantin, analist militar. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”.
Tema ediţiei: ”Securitatea comerţului global în contextul crizei din Orientul Mijlociu”.
*
Radu Dobrițoiu: Avem legătura cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Liviu Mureşan.
Liviu Mureşan: Bună seara şi la mulţi ani.
Radu Dobrițoiu: La mulţi ani, bună seara, domnule contraamiral Constantin Ciorobea.
Cam. fl. (r) Constantin Ciorobea: Bună seara, la mulţi ani.
Radu Dobrițoiu: La mulţi ani, domnilor. Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Domnule Liviu Mureşan, criza din Orientul Mijlociu are un impact important asupra comerţului mondial. Am amintit deja de cele două strâmpturi importante, Ormuz şi Bab el-Mandeb. Precum piesele de domino, aceste evenimente se vor resimţi în toate ţările, în toate preţurile plătite de consumatori. Se vor amplifica efectele generate de afectarea comerţului în Marea Roşie?
Liviu Mureşan: Zona aceasta era cunoscută ca o zonă sensibilă, dar cu o anumită temperatură, să spunem aşa, sub control. În ultimele săptămâni, în special după evenimentele care au avut loc în Fâşia Gaza, lucrurile au început să se inflameze, au apărut tot felul de reacţii, de la declaraţii ferme de susţinere a unuia sau altuia din părţi, dar şi de a angaja, dacă vreţi, o formulă de răspuns din acesta, direct, forte, cum este cel al acestor rebeli Houthi. Este greu de estimat ce evoluţii vor fi. Dacă ne uităm în urmă cu o lună de zile, două luni, nu ne aşteptam la astfel de evoluţii şi de aceea este foarte greu să vedem cum vor evolua lucrurile în continuare.
Este o situaţie care preocupă începând de la Casa Albă până la principalele cancelarii ale lumii, dar şi mai ales această zonă, care este o zonă care nu a reuşit să îşi găsească un echilibru, şi mă refer la acest domino de instabilitate, conflicte care a început în Ucraina în urmă cu doi ani de zile, s-a transferat după aceea în zona Gaza, prin acest conflict declanşat de către autorităţile israeliene pentru a pune sub control Hamasul şi a găsi o formulă de securitate internă. Apoi, încet, se conturează o evoluţie spre nord, respectiv, spre nodrul Israelului, sudul Libanului, cu Hezbollah. Şi iată, deci, că al treilea „H”, aceste trei „H”-uri – Hamas, Hezbollah, Houthi -, al treilea, Houthi, s-a reactivat. Ani de zile a fost război în zona Yemenului. Se cunosc capacităţile acestor luptători nu numai pe plan local, dar şi capacitatea lor de a lovi la distanţă, cum au făcut şi în cazul Arabiei Saudite, atunci când consideră că interese lor o cer sau a celor care îi sprijină. Comerţul mondial este adevărat că are de suferit, dar, până una, alta, cred că trebuie să fim foarte atenţi asupra unor posibile alunecări în ceea ce priveşte formula militară de securitate în zonă, şi aici trebuie să vedem aglomerarea aceasta de nave militare, care, e adevărat, protejează traficul, dar ridică o serie întreagă de semne de întrebare asupra capacităţii de acomodare pe un spaţiu relativ restrâns a atâtor interese geopolitice.
Radu Dobrițoiu: Cei trei „H” – Hamas, Hezbollah şi Houthi -, sponsorizaţi de Iran, iată, amplifică criza din Orientul Mijlociu. O ştire sosită cu puţin timp în urmă, transmisă de Agenţia France Presse. Şeful rebelilor Houthi din Yemen, Abdel-Malek al-Houthi, a ameninţat astăzi că va riposta la toate atacurile americane în Marea Roşie, transmite AFP. Anunţul are loc după ce marţi navele americane şi britanice au doborât 18 drone şi trei rachete trase de rebelii Houthi. Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, în ce măsură forţa navală constituită de Statele Unite ar putea proteja comerţul prin Marea Roşie?
Cam. fl. (r) Constantin Ciorobea: Poate ar fi bine de subliniat faptul că anunţul făcut de liderul Houthi este şi ca urmare a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU din 10 ianuarie, care cere încetarea atacurilor rebelilor în regiune asupra navelor şi respectarea libertăţii de navigaţie. Revenind la atacul din 9 ianuarie, acesta a fost al 26-lea atac din noiembrie până acum executat de Houthi şi într-adevăr aici avem o configuraţie deosebită a acestui atac, prin combinaţia realizată de 18 drone, două rachete antinavă de croazieră şi o rachetă balistică antinavă, deci, cumva chiar putem vedea o parte din lecţiile învăţate din modul în care foloseşte Federaţia Rusă sistemul acesta drone-rachete împotriva Ucrainei, folosită aici în Marea Roşie.
Şi, probabil, dacă o să vedem undeva peste 50 de drone şi rachete, un astfel de atac combinat asupra unei nave militare, cred că nu va putea asigura un răspuns adecvat şi atunci o să vedem, mai probabil, în condiţiile în care se vor identifica, la litoral mă refer, intenţii de a organiza un astfel de atac de o asemenea amploare, o să vedem lovituri executate asupra ţintelor de pe litoral, adică, o trecere de la interceptarea ţintelor pe timpul zborului la lovituri asupra depozitelor, punctelor de comandă şi a poziţiilor de lansare, pentru că deja devine atât de periculos atât pentru navele militare, cât şi pentru navele civile, a căror siguranţă trebuie asigurată.
Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, aproape de Bab el-Mandeb, în Djibouti, China are o bază militară permanente şi două nave importante de luptă. Cu toate acestea, nu există informaţii că Beijingul a reacţionat la atacurile rebelilor Houthi, deşi au fost ţintite şi nave de transport care veneau din China. De ce nu se implică Republica Populară Chineză în eforturile de protejare a traficului comercial din Marea Roşie?
Liviu Mureşan: China este implicată în zonă încă de ani de zile cu proiectul Belt and Road, cu relaţii bilaterale de înalt nivel, cum sunt cele dintre China şi Arabia Saudită, relaţiile dintre China şi ţările din zona aceasta a cooperării din Golf. China este marea putere care aşteaptă, nu se poziţionează în prima linie, acolo unde lucrurile sunt fierbinţi, unde degetule este pe trăgaci. China a reuşit prin această poziţie de aşteptare şi rol care şi l-a asumat de negociator discret, a reuşit să ajungă la acea înţelegere care după ani de zile Occidentul n-a reuşit să o facă, şi anume, e vorba de relaţia dintre Arabia Saudită şi Iran. Să vedem cum vor rezista aceste lucruri. Şi, să nu uităm, China are la ora actuală conştiinţa faptului că este parte a unor construcţii mult mai mari, care implică chiar o parte din cei care sunt la ora actuală prezenţi în zonă şi cu interese diferite. Este vorba despre BRICS, este vorba despre acest Belt an Road, cu investiţiile extraordinare şi în acelaşi timp cu relaţiile speciale pe care China le-a avut, le are şi va dori să le aibă cu Orientul Mijlociu.
Este o chestiune mai puţin stăpânită de către Occident, această diplomaţie discretă a Chinei, această capacitate de a aştepta momentul potrivit, fără a ieşi în public, dar cu forţa aceasta a diplomaţiei. Rusia este, a fost prezentă în zonă, dar nu poate să joace, din faptul că este epuizată prin conflictul care l-a declanşat în Ucraina şi care nu s-a încheiat. Să nu uităm că intrăm în noul an într-o situaţie extrem de sensibilă, periculoasă pentru pacea internaţională. O perspectivă globală în deteriorare, cum spunea raportul Global Risks al World Economic Forum, publicat în aceste zile. Sunt trei zone unde se stă faţă în faţă cu degetul pe trăgaci, este vorba de Ucraina, este vorba de Gaza, este vorba, acum, e această zonă a Mării Roşii, şi nu se ajunge la formulă de dialog. Fără dialog, negociere, nu se poate găsi o soluţie. Soluţia militară este parţială, este pentru scurt timp şi nu este cea de care este nevoie în perspectivă. Noii actori, cu care noi n-am fost obişnuiţi, pe plan internaţional au ajuns să aibă o forţă de implicare şi de lovire considerabilă. Mă refer în special la Iran, la aceşti yemeniţi, care au fost atâta timp în război, sunt prezenţi, sunt prezente produsele militare iraniene în Ucraina ş.a.m.d.
Iranul, încet-încet încearcă să iasă suprafaţă şi va face acuma şi mai mult în calitate de membru al BRICS, prin faptul că s-a abţinut să facă condamnări ferme decât atunci când a venit formă de răspuns, încearcă să îşi pregătească o anumită revenire pe plan internaţional ca jucător. Este un pol de putere fără de care nu se poate găsi o soluţie în întreaga zonă. Şi aici avem, alături de Arabia Saudită şi Iran, trebuie să ţinem cont de celelalte puteri care joacă în zonă, în mod evident sau într-un mod subtil.
Vreau să cred că se va reuşi ca să se găsească o soluţie negociată. Şi asta spun la faptul că Statele Unite, care sunt… cu toate dificultăţile pe care le au, ţinând cont de anul alegerilor prezidenţiale, de tensiunile care există pe plan intern, actualele disfuncţionalităţi în cadrul Ministerul Apărării sau între Ministerul Apărării şi Casa Albă, Statele Unite sunt ţara de la care trebuie să pornească iniţiative fie de promovare, fie de frânare a unor combatanţi, promovare de proiecte, de soluţii, de planuri de pace şi de frânarea celor care sunt implicaţi. Statele Unite, conform raportului publicat în această săptămână, primele 10 riscuri globale, Ian Bremmer, autorul, începea cele 10 riscuri cu primul, şi anume Statele Unite versus Statele Unite. Aceasta ar fi principala problemă. Problemele acolo trebuie să se rezolve şi între timp noi să încercăm să vedem, mă refer la ţările care nu sunt direct implicate, să încercăm să vedem dacă putem oferi canale de comunicare şi un dialog fără de care nu se poate găsi o soluţie.
Radu Dobrițoiu: Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, de câteva luni auzim de aceşti rebeli Houthi de pe teritoriul Yemenului. Până acum erau cunoscuţi doar pentru războiul civil din Yemen, ciocniri cu Arabia Saudită şi nu reprezentau o ameninţare pentru comerţul global. Houthi reprezintă mai puţin de 35% din populaţia Yemenului. De unde au ei logistica, şalupele, elicopterele, rachetele, dronele şi mai ales informaţiile necesare pentru a identifica şi ataca navele comerciale în Marea Roşie?
Cam. fl. (r) Constantin Ciorobea: Da, este… din sistemele folosite de armament, se pare că toate provin din Iran, deci partea aceasta de logistică, de echipamente militare, rachete, drone este asigurată de Iran. De asemenea, şi partea de informaţii, adică datele necesare pentru a lovi anumite nave, selectând cumva. De altfel, la începutul lunii, în noiembrie, la începutul atacurilor în noiembrie, chiar au atacat numai navele destinate sau care mergeau spre Israel sau erau cumva conectate cu Israelul, dar în timp… acum nu mai selectează aceste ţinte, este un pericol pentru toate navele care sunt în regiune. Deci, dotate şi înarmate de Iran, cu informaţii, tot, din partea iraniană.
Radu Dobrițoiu: Pentru că, bineînţeles, au nevoie de informaţii din sateliţi, din căi de comunicaţii, din tranzitarea anumitor zone, din servicii de spionaj pentru a detecta şi a localiza navele pe care urmează să le atace şi, bineînţeles, pentru a se putea apăra de navele sub umbrela Statelor Unite.
Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediției: ”Securitatea comerțului global în contextul crizei din Orientul Mijlociu”.
Invitaţii emisiunii au fost Liviu Mureşan, preşedinte fondator EURISC, preşedinte Eurodefense România şi contramiralul de flotilă în rezervă Ciorobea Constantin, analist militar.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR
