Războiul din Ucraina şi mutarea chinezească de la Moscova

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 martie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica”

Realizator Radu Dobriţoiu: – Bun găsit! S-a încheiat vizita preşedintelui Chinei la Moscova, acolo unde s-a putut observa puterea pe care Xi Jinping a expus-o în întâlnirile cu Vladimir Vladimirovici Putin. Pentru a depăşi perioada de criză accentuată cu care se confruntă Federaţia Rusă, liderul de la Kremlin a fost nevoit să construiască un mesaj de prietenie şi camaraderie cu ţara vecină din sud. Într-o declaraţie susţinută după discuţiile cu preşedintele Partidului Comunist Chinez, Putin a avut un discurs în care s-a referit la o importantă colaborare culturală şi în domeniul sportiv cu Beijingul.

Iar despre Ucraina, despre invadarea ţării vecine de aceeaşi religie, cu o istorie comună, Putin a declarat:

”Sigur, nu am ocolit situaţia din Ucraina. Credem că multe dintre punctele promovate în planul de pace al Chinei pot fi agreate de Rusia şi pot fi luate ca o bază pentru un acord de pace atunci când părţile vor fi gata pentru asta”.

Moscova este pregătită să sprijine întreprinderile chinezeşti pentru a înlocui firmele occidentale care au părăsit Rusia, a mai declarat Putin.

O vizită de curtoazie, mai mult pentru a impune influenţa Chinei, fără a se obţine din partea Beijingului răspunsuri pozitive la cererile Rusiei.

Discutăm în această seară la „Euroatlantica” despre convorbirile dintre preşedinţii Putin şi Xí Jinping, dar şi despre ce s-a stabilit în spatele uşilor închise, la Moscova.

Invitaţii acestei ediţii sunt Liviu Mureşan, preşedinte fondator EURISC, preşedinte Eurodefence România, şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: Războiul din Ucraina şi mutarea chinezească de la Moscova.
*
„Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
*
Radu Dobrițoiu: Colegii din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi.
Bună seara, domnule Liviu Mureşan!
Liviu Mureşan: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Florin Jipa!
Florin Jipa: Bună seara, toate cele bune!

Radu Dobrițoiu: Domnilor, mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi!

Domnule Liviu Mureşan, un gest de protocol cu multe semnificaţii. Xi Jinping a fost cel care i-a întins mâna lui Putin şi la sosirea la Moscova, dar şi la plecare, atunci când liderul chinez i-a recomandat lui Putin să aibă grijă de el. Putin a avut multe aşteptări de la această vizită. Domnule Liviu Mureşan, ce şi-a dorit Xi Jinping prin vizita de la Moscova?

Liviu Mureşan: Vizita a avut loc la puţin timp după reîncărcarea bateriilor politice ale preşedintelui Xi Jinping, la cele două importante evenimente care au avut loc în urmă cu câteva zile la Beijing. Este pregătit pentru un nou mandat şi putem spune că, la ora actuală, este lider la nivel mondial care are în spate o forţă politică deosebită. El a venit să marcheze relaţiile excelente care au fost de-a lungul anilor între Rusia şi China.

Aproape 40 de întâlniri au fost în anii de când sunt la putere cei doi şi s-a dovedit, încă o dată, că apropierea lor este deosebită. La această apropiere putem să spunem că şi-au adus contribuţia şi Statele Unite, şi ţările occidentale, şi anume, prin sancţiunile care au fost aplicate Chinei şi Rusiei, aceste ţări, care, nu cred că în urmă cu vreo 10 sau 20 de ani aveau intenţia să fie atât de apropiate, au ajuns să lucreze împreună şi vom vedea ce înseamnă aceasta la nivel internaţional. Au fost agendele discutate pe mai multe planuri. Este un plan extrem de interesant al întâlnirii şi discuţiilor preşedintelui Xi Jinping cu primul ministru a Chinei. După care au fost întâlnirile acestea cu uşile închise şi cele cu o parte de prezenţa presei între cei doi lideri, liderul chinez şi liderul rus. Cred că cei doi lideri au avut de câştigat. E foarte greu de spus cine a avut de câştigat pe termen scurt, pe termen mediu, dar au ieşit în câştig. Ceea ce opinia publică a aşteptat a fost un semnal pe care să-l dea China faţă de Rusia în legătură cu un comportament corespunzător relaţiilor internaţionale, în condiţiile în care situaţia din Ucraina continuă să fie extrem de gravă.

Radu Dobrițoiu: Rusia a dorit un semnal, dar cred, domnule Liviu Mureşan, că Xi Jinping a dorit mai multe de la Rusia, pornind, de exemplu, de la uraniu îmbogăţit prin Rosatom, de asemenea, pornind de la carburanţi şi, bineînţeles, ajungând la foarte multe şi importante interese economice pe care China le are pentru a-şi extinde piaţa de desfacere spre Rusia şi spre statele din jurul Rusiei.

Liviu Mureşan: Încă de anul trecut, cei doi lideri au anunţat o formulă de colaborare care este deosebit de apropiată şi de profundă şi, de data aceasta, s-a mers mai departe şi s-au stabilit programele acestea de colaborare pe toate planurile. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, chiar şi la începutul emisiunii, dincolo de partea economică, partea politică, militară, sunt şi alte probleme culturale, sport şi aşa mai departe. Dar cred că ar trebui să reţinem ceva ce a apărut în presă, şi anume că, la despărţire, în momentul când se urca în maşină, Xi Jinping, preşedintele Xi Jinping i-ar fi spus preşedintelui Putin: Urmează schimbări cum nu au fost în ultima sută de ani şi conducem această schimbare împreună. Cred că este un mesaj pe care trebuie să îl digerăm, în ghilimele.

Radu Dobrițoiu: Da, atunci când i-a spus lui Putin: Prietene, ai grijă de tine.
Liviu Mureşan: Grijă de el.
Radu Dobrițoiu: „Prietene, ai grijă de tine”…

Domnule colonel Florin Jipa, din perspectivă militară, Putin avea mari speranţe de la prietenul din sud. Ce şi-ar fi dorit Putin de la Xi Jinping şi nu a obţinut, cel puţin în acest moment?

Florin Jipa: Da, în primul rând, Putin avea nevoie de un sprijin, el tocmai ce fusese condamnat de Curtea Penală Internaţională. E clar că are probleme pe linia frontului, la Bahmut ofensiva rusă este împotmolită. S-a vorbit foarte mult de echipamente militare, dacă vor ajunge sau nu echipamente militare chinezeşti în Rusia. Până acum au ajuns doar componente de drone şi în special componente pentru echipamentele de aviaţie, radare, dar şi avioane. Eu cred că prima… cei doi au vrut să transmită un mesaj că urmează o nouă ordine mondială. Au vrut să transmită un mesaj tuturor celorlalte ţări, ţări aşa-zise rebele, că nu mai trebuie să asculte de Statele Unite, de, ştiu eu, de Carta ONU. Este o nouă putere la orizont. Bineînţeles, probabil că au vorbit în spatele uşilor închise că puterile nucleare ruseşti şi chinezeşti sunt peste cele ale Occidentului şi cred că visează să strângă şi o putere economică care să fie peste cea a Occidentului. Cred că în viitor va fi o provocare pentru Statele Unite şi celelalte ţări din Uniunea Europeană, dar şi Canada, Australia, Japonia, Coreea de Sud să strângă o uniune şi cumva să contraatace această prietenie ruso-chinezească, care nu ştim până unde va merge. Ce este bine e că în acest punct nu merge foarte mult în domeniul militar, nu s-a ajuns la o alianţă militară, dar e posibil să se ajungă şi acolo, deoarece ştim că Xi Jinping are şi el visurile lui de război, şi anume să invadeze Taiwanul.

Radu Dobrițoiu: Da, şi doreşte să aibă foarte multe ogive nucleare până în 2035. Tocmai de aceea am făcut şi referire la dorinţa de a primi din partea Rusiei uraniu îmbogăţit.
Domnule colonel Jipa, poate acorda China ajutor militar neletal Rusiei, cum ar fi, de exemplu, raţii militare de război pentru trupele aflate în luptă sau componente electronice pentru fabricarea rachetelor ruseşti?

Florin Jipa: Da. China deja asigură anumite componente neletale, bineînţeles, nu le dă direct armatei ruseşti, ci firme din China le exportă unor firme din Rusia şi de acolo, din firmă în firmă, ajung, pe diferite căi, inclusiv la Ministerul rus al Apărării, dar şi la celelalte structuri care luptă, şi aici mă în special la mercenarii Wagner ai lui Prigojin, care au ajuns deja în jur de 50.000 de luptători pe front.

Este clar că Rusia importă componente din China, vrea să construiacă – am văzut o declaraţie de curând a lui Medvedev – vrea să construiască 1.500 de T-90 pe an, deci va avea nevoie de foarte multe componente electronice pe care nu le poate lua din Vest, deci automat le va lua din China. Ideea este să nu ajungă în Rusia sisteme letale şi, în special, muniţie, deoarece Rusia are nevoie de foarte multă muniţie. Am văzut că a dus în /China/ inclusiv muniţie expirată, foarte multă nu a explodat. Trupele ucrainene au strâns obuzierele neexplodate şi sunt munţi de obuziere, deci este clar că armata rusă are probleme în acest moment în Ucraina; şi bănuiesc că între experţii militarii ruşi şi chinezi sunt discuţii mult mai aprofundate, dar, bineînţeles, ele n-au fost făcute publice.

Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, după vizita la Moscova, Xi Jinping i-a invitat pe liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală să participe în luna mai la primul summit China-Asia Centrală. Beijingul îşi va consolida, astfel, influenţa în această regiune, contestând autoritatea tradiţională a Rusiei, prinsă cu războiul din Ucraina. Va prelua China controlul economic asupra statelor asiatice-sateliţi ai Federaţiei Ruse?

Liviu Mureşan: Ar trebui să încercăm să vedem lucrurile în dimensiunea lor mai complexă, dinamică; aici nu mai e vorba de o Rusie care pierde, o Chină care câştigă. Amândouă ţările vor avea de câştigat şi acum rămâne să vadă, fiecare, pe parcurs, cum se acomodează cu această formulă de parteneriat, de apropiere strânsă între ele. Să nu uităm că analiştii s-au concentrat, în principal, pe analiza situaţiei Chinei, a Rusiei ş.a.m.d., uitând că, practic, în spatele lor se aliniază alte circa 20 de puteri ale lumii, regionale, puteri în expansiune, şi împreună formează un conglomerat care încă nu s-a consolidat, un posibil conglomerat de aproape două treimi din populaţia globului şi o forţă economică deosebită. Să nu uităm că BRICS, care la început era doar un exerciţiu puţin luat în considerare de către ţările occidentale, a fost preferat G7, G20 şi aşa mai departe, BRICS-ul acesta, încet-încet, a ajuns să aibă o forţă de atractivitate deosebită. Deci ieri am găsit informaţii, care rămâne să se verifice, în afară de Arabia Saudită, Iran, Turcia şi alte, Egipt, care au afirmat interesul de a intra în această formulă de BRICS, sunt interese din partea altor ţări din Asia, surprinzător e vorba de Australia, Noua Zeelandă, acum Singapore. Din Africa nu mai discutăm, din America Latină. Trebuie să vedem cum evoluează aceste lucruri. În plus, nu s-a înţeles că este vorba de o construcţie mult mai sofisticată, punând alături BRICS-ul cu Shanghai Cooperation Organisation, alături de ASEAN, care şi-a arătat şi el interesul de a se lipi la această construcţie. Sunt chestiuni care vor ajunge să creeze o nouă dinamică la nivel internaţional. Şi ceea ce s-a spus în ultimii ani şi a fost o invitaţie adresată de către analiştii din Asia, şi anume Statele Unite, aliaţii săi să înţeleagă complexitatea aceasta a Asiei, ponderea care va juca tot mai mare pe plan internaţional; şi nu este o problemă de a lupta cu aceste ţări din Asia, ci de a stabili modul de cooperare, de a găsi avantaje reciproce şi de a construi împreună relaţii durabile.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, este Beijingul cu adevărat interesat de încheierea războiului din Ucraina, sau, pentru a formula direct, ar avea de câştigat China în situaţia în care Moscova ar pierde războiul şi Rusia ar aluneca pe poziţia secundă în clasamentul puterilor militare mondiale?

Florin Jipa: Cred că, în acest moment, Rusia mai este pe locul doi în acest clasament al puterilor mondiale doar fiindcă este ţara cu cele mai multe focoase nucleare, dar la nivel al echipamentelor clasice, China este clar peste Rusia. Dar dacă ne gândim, de exemplu, la avioane din generaţia a cincea, la portavioane, nave de asalt ş.a.m.d., adică tot ce contează când vine vorba de o proiecţie a forţei. În al doilea rând, China, exact cum spuneaţi şi dumneavoastră, are un plan să-şi mărească de patru ori numărul de focoase nucleare în următorii 12 ani, ceea ce o va face să depăşească Rusia din multe puncte de vedere, fiindcă, chiar dacă va avea mai puţine focoase nucleare, vectorii de purtare, şi aici mă refer la rachete, când vor fi mult mai moderne la acel moment. Însă, cred că China nu are interes atât de mult să doboare Rusia cum are Occidentul, de exemplu, ci mai degrabă are interesul să ţină Rusia aproape, dar să o ţină aproape de o poziţie inferioară, adică China să-şi arate superioritatea. Şi s-a văzut cumva, din această vizită, din poziţia celor doi conducători, că liderul chinez este pregătit să ia frâiele acestei lumi, hai să zicem, ori rebele, dacă ne gândim la Coreea de Nord, Iran, ori undeva între dacă vorbim, ştiu eu, de India, Brazilia, chiar Turcia, de ţări care nu mai vor să asculte de Statele Unite şi caută un alt stăpân. Şi China vrea să fie acest stăpân sau alternativă pentru aceste state.

Radu Dobrițoiu: Aţi adus aminte de clasamentele militare mondiale, şi mă refer în primul rând la Global Firepower, acolo unde Statele Unite se află în continuare pe locul întâi, Rusia – pe locul doi, dar cu un punctaj în scădere, şi China în continuă creştere. De asemenea, The Atlas Power impune direct China pe locul doi în lume, surclasând Moscova, surclasând Rusia, ţinând cont aici şi de produsul intern brut, dar şi de ceea ce noi numim triada nucleară – bombardiere strategice, submarine purtătoare de rachete balistice şi rachete balistice intercontinentale. Cum stăm aici cu comparaţia între Rusia, China şi Statele Unite, în acest moment, domnule colonel Florin Jipa?

Florin Jipa: Încă Rusia este pe un loc fruntaş când vorbim de număr de focoase nucleare. E adevărat, când vorbim de triada nucleară, China stă cumva destul de bine. De exemplu, dacă vorbim de submarine, China are 59, în timp ce Rusia are 52. Deci, China stă mult mai bine; dar acum depinde şi de tipul submarinelor. Dacă vorbim de… mergem către războiul clasic, China are o armată dublă decât a Rusiei, peste două milioane, are blindate mai multe, peste 20.000, are sisteme de artilerie, aproape de 30.000, deci de trei ori mai multe decât Rusia. Iar unde stă China foarte bine şi îngrijorează inclusiv Statele Unite este la numărul de nave, unde China are peste 1.400, bineînţeles, nu are nave mari, aici sunt luate inclusiv navele din garda de coastă, dar am văzut acele nave destul de mici, vase destul de mici cu sisteme de rachete care pot fi destul de eficiente. În acest moment, China vrea să-şi transforme armata dintr-o putere regională într-o putere care acţionează la nivel mondial. Tocmai din această cauză îşi dezvoltă platforme. Are deja două portavioane operaţionale şi acum urmează să îl aibă şi pe al treilea. Deci, se apropie cumva, va fi a doua ţară ca număr de portavioane, bineînţeles, după Statele Unite, care are aproape 20.

Radu Dobrițoiu: Domnule Liviu Mureşan, ce valoare poate avea planul de pace propus de Beijing? Punctul 1 al acestei propuneri prevede principiul fundamental al respectării suveranităţii tuturor statelor. În total, sunt 12 puncte propuse de China. În acest moment se pare că Moscova îşi doreşte pacea. Ce ar putea accepta Rusia din proiectul de pace propus de China?

Liviu Mureşan: Deci acest proiect de pace trebuie să fie acceptat sau să se aşeze la masă pentru a se discuta, în primul rând, Statele Unite, Ucraina, şi apoi discutăm şi de poziţia aceasta şi părerea Rusiei. China a pus pe masă un document, care nu este cel final care va găsi soluţia la această dramă care este în zona aceasta, care este aproape de noi, dar este un document important, pe baza căruia se poate discuta. Rămâne să vedem, acolo unde există înţelepciune, cine vrea să ia în calcul, nu e vorba de a câştiga, e vorba de a nu pierde, şi când e vorba de pierdut cel mai mult pierde poporul ucrainean şi Ucraina, până acum şi, până la urmă, tot acolo se ajunge. Cine câştigă rămâne de văzut. Deocamdată se consideră că China va fi printre principalii câştigători ai acestei situaţii din multe puncte de vedere. Dar discutând în ultima vreme extrem de mult pe parte militară, ar trebui să se ia în calcul într-o formulă integrată, de la dotările care există sub apă, pe apă, la sol, în aer, în cosmos, ş.a.m.d. şi modul în care se gestionează aceste dimensiuni verticale, să spunem, ale securităţii, la care aş adăuga şi finanţele ca armă de distrugere în masă. Este o armă care se pregăteşte acum tot mai mult în perioadă de criză – BRICS-ul – şi întreaga această construcţie are în vedere o scădere a rolului dolarului; să vedem în ce măsură se va realiza acest lucru, tendinţa este deja de-a lungul anilor, şi în ce măsură aceste construcţii care se fac vor afecta nu mai SUA, ci echilibrul internaţional pe perioada următoare, pentru a evita o criză financiară care poate fi mai mare decât cea din 2008.

Radu Dobrițoiu: Se vorbeşte foarte des de acest lucru pe care l-aţi amintit, domnule Liviu Mureşan. Doi câştigători pot fi din războiul din Ucraina: China şi Statele Unite. Domnule Florin Jipa, din perspectivă militară, fără susţinerea economică a Chinei, fără importul de muniţii şi drone din Iran şi, probabil, Coreea de Nord, ar putea face faţă Rusia la provocările reprezentate de conducerea unui război, plus o economie naţională supusă la embargouri esenţiale?

Florin Jipa: Este greu să ne imaginăm acest lucru, deoarece, din păcate, nu s-a întâmplat. Rusia cu toate sancţiunile, într-un an de zile, nu s-a descurcat chiar atât de rău cum ar fi sperat sau cum am fi sperat cu toţii. Şi Putin, în acest moment, nu are nicio presiune asupra lui să oprească acest război, nu are presiune nici din partea economiei, nu are presiune nici din partea populaţiei. Chiar dacă 300.000 de oameni… de rezervişti au fost mobilizat şi majoritatea dintre trimişi pe front. Putin nu este obligat nici să dea explicaţii propriului popor câţi oameni au murit în această, i-aş zic eu, aventură a lui, deoarece nimeni nu ar fi vrut să cucerească Ucraina cum şi-a dorit-o el. Nici de fapt n-a explicat exact scopul acestui război. E greu de spus. Oricum, ceea ce este îngrijorător este faptul că Putin are susţinere, are susţinere din partea Chinei, are susţinere chiar din partea Indiei, două mari puteri asiatice, şi, bineînţeles, susţinere militară din partea Iranului, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este ceva de laudă, ţinând cont că totuşi Rusia are pretenţie de mare putere militară, ceea ce Iranul, nu.

Radu Dobrițoiu: Să amintim şi un fragment din declaraţia comună Putin şi Xi Jinping: Un război nuclear nu trebuie să aibă loc niciodată… Cu toate acestea, nici nu a plecat de mult timp Xi Jinping de la Moscova că au început iar ameninţările oficialilor ruşi cu rachetele lor nucleare. Se vede că avem o incoerenţă în mesajele transmise de Moscova.

Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica”, la final. Tema ediţiei: ”Războiul din Ucraina şi mutarea chinezească de la Moscova”.

Invitaţii emisiunii au fost Liviu Mureşan, preşedinte fondator EURISC, preşedinte Eurodefence România, şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR

1 Comment
  1. Reply
    Instapress iulie 25, 2023 at 8:36 am

    Un exemplu in acest sens este si incheierea Planului de Pace propus de China. Acesta s-a bucurat si de sprijinul Rusiei, un element foarte important pentru a determina Ucraina sa accepte dezbaterea politica a situatiei din regiune.

Leave a reply

*