Ebola: virusul care nu iarta, virusul unic in acest moment

Un pericol aflat in acest moment departe de granitele Romaniei: virusul Ebola. Un virus care nu iarta si care nu are leac in acest moment. Putini stiu ca Romania este pregatita pentru a intampina acest potential pericol: Armata a pregatit un spital de campanie de nivel ROL2 care va prelua eventualele cazuri. Este primul spital modern de campanie al Ministerului Apararii Nationale, care aduce un plus de siguranta pentru populatia Romaniei nu numai pentru amenintari de tipul Ebola. Fara indoiala ca este un subiect care ar trebui sa ne ingrijoreze. Nu trebuie insa sa ne panicam. Insa datele furnizate permanent de OMS sunt ingrijoratoare. In acest moment statele civilizate trebuie sa se concentreze si sa trimita personal si logistica in Africa sub-sahariana pentru a stopa si retine in acea zona virusul care nu iarta. Potrivit unor informatii optimiste: un vaccin poate fi pregatit cel mai devreme pana la inceputul verii 2015. Iar reactia la virus, eliminarea pericolului reprezentat de Ebola, sa va intampla poate in 4-5 ani.
Virusul actioneaza, asa cum mi-a spus David Jones de la EXMED dupa modelul – patternul – obiceiurilor umane: ajunge intr-o zona, consuma resursele, pustieste si pleaca in alta parte. Virusul distruge mai intai sistemul imunitar, apoi ficatul, plamanii si splina. Ajunge apoi in sistemul limfatic. Perioada medie de evolutie este de 21 de zile, dar potrivit informatiilro EXMED, perioada maxima inregistrata pana acum este si de 82 de zile.
Emisiunea Euroatlantica, difuzata de Radio Romania Actualitati pe 20 noiembrie a analizat aceasta problematica.

Ebola: virusul care nu iarta

Radu Dobritoiu: Ediţie „Euroatlantica” dedicată securităţii sanitare. Cu accent pe ameninţarea reprezentată de virusul Ebola cu statistici îngrijorătoare. Un subiect de actualitate pentru coeficientul de ameninţare reprezentat la nivel global. Pe scurt, o reacţie ineficientă sau greşită a autorităţilor în întâmpinarea unor astfel de ameninţări va conduce la o catastrofă care poate distruge zone întregi în două-trei luni, practic, un oraş de dimensiune medie poate fi distrus ca populaţie în proporţie de peste 80% în mai puţin de trei luni. Ultimele statistici indică cea mai mare ameninţare din anul 1976, de la prima epidemie majoră Ebola. 5450 de persoane ucise de virus în acest moment şi peste 15 mii de cazuri! Totul se întâmplă însă în Africa Subsahariană, în Mali, în Guineea, Liberia şi Sierra Leone. Epidemia este constantă şi încă nu este pe un trend descendent. Întrebări pe care le punem în Euroatlantica, cum şi cât este pregătită România, ce se va întâmpla în Europa? Potrivit statisticilor de astăzi, doar în ultimele cinci zile Ebola a ucis 240 de persoane şi numărul celor infectaţi a crescut cu 732 de noi cazuri în contextul în care foarte multe cazuri nu sunt declarate.

ebola victimeVorbim despre un potenţial pericol din fericire doar cu puţine şanse în acest moment de prezenţă în România. Ebola reprezintă o ameninţare de nivel biohazard, 4 maxim, pentru orice epidemie. Voi dezbate această problematică extrem de actuală împreună cu colegul meu Mario Balint de la Radio România Reşiţa, corespondent de război specializat pe zone de risc. Alături de noi în emisiune va fi şi secretarul de stat Raed Arafat cu un interviu pe care mi l-a acordat din străinătate prin telefon pentru Euroatlantica. Medicul Raed Arafat va completa informaţiile cu accent pe interesul naţional de reacţie. Colega mea Arina Petrovici a obţinut informaţii din Marea Britanie de la medicul David Jones, şeful operaţiilor de la Organizaţia ExMed, fost medic militar, 18 ani în armata regală, din care 8 ani în cadrul Forţelor Speciale. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”.

Avem legătura la Radio Reşiţa cu Mario Balint. Bună seara, Mario.

Mario Balint: Bună seara, Radu Dobriţoiu. Bună seara, doamnelor şi domnilor.

Radu Dobritoiu: Te cam înfiori când auzi astfel de date despre Ebola, ce informaţii mai ai despre actuala criză din Africa Subsahariană?

Mario Balint: Dacă adăugăm cifrelor pronunţate de tine cei peste 15.000 de bolnavi diagnosticaţi, peste 5.500 de morţi, adăugăm 1,4 milioane de posibili purtători, într-adevăr te înfiori. Şi dacă mai spunem şi că această epidemie din 2014 este cea mai rapidă cunoscută din 1967, atunci când virusul Marburg a fost diagnosticat pentru prima dată – Marburgul fiind sora cea blândă…

Radu Dobritoiu: …în oraşul Marburg din Germania, da.

Mario Balint: …din Germania, sigur că da – 8 august 1967, într-un laborator medical a fost diagnosticat pentru prima dată, şi avea o rată de mortalitate de 1 la 4. Să spunem că aceste filovirusuri Ebola care se află acum răspândite în Africa subsahariană, respectiv Zair, Reston şi Sudan, au o rată de mortalitate chiar de 9 la 10, ceea ce este într-adevăr înfiorător.

Radu Dobritoiu: ExMed, o organizaţie importantă în lupta împotriva unor situaţii cum este criza provocată de Ebola. Cei de la ExMed sunt implicaţi în prezent direct în patru dintre ţările afectate de Ebola. Colega mea Arina Petrovici a realizat un interviu cu şeful operaţiilor ExMed, David Jones, medic britanic cu o experienţă de 18 ani în Armata Regală.

Reporter: David Jones, sunteţi şeful operativ al companiei britanice Smed, care colaborează cu ONU, NATO şi cu Departamentul american al apărării, în calitate de furnizor oficial de servicii medicale. Datorită capacităţii de a lucra în cele mai sensibile locuri din lume, compania a demonstrat că poate să furnizeze astfel de servicii, evitând orice riscuri şi cheltuieli care nu sunt necesare. Domnule Jones, cum reuşiţi să faceţi toate aceste lucruri în cazul particular al crizei provocate de virsului Ebola?

David Jones: Este destul de dificil în acest moment. Căutăm soluţii alături de ONU pentru a furniza personal medical care să-i sprijine pe colegii lor care lucrează în prezent în patru dintre ţările vest-africane afectate: Mali, Sierra Leone, Liberia şi Guineea, pentru a sprijini infrastructura de acolo. Desigur, având sute şi sute de ONG-uri internaţionale şi personal medical care se mută încontinuu dintr-un loc în altul, autorităţile medicale trebuie ajutate cu infrastructura şi facilităţile sanitare, deoarece în acest moment sunt depăşite de situaţie. Mai există, de asemenea, riscul de izbucnire a unor boli asociate virusului Ebola, astfel că, alături de Naţiunile Unite, pentru a ajuta autorităţile locale şi personalul internaţional existent pe teren, furnizându-le spitale de campanie şi specialişti.

În ce priveşte ajutorul financiar internaţional, riscul este ca banii să nu ajungă la lucrările de consolidare a facilităţilor sanitare locale şi să fie drenaţi în alte scopuri.

Reporter: Aşadar, cea mai importantă provocare este legată de slaba sau uneori inexistenta infrastructură în ţările vest-africane.

David Jones: Oamenii nu sunt pregătiţi pentru a se confrunta cu o epidemie de o asemenea amploare, astfel că este mare nevoie de specialişti, mai ales de diagnosticieni, şi de sprijin financiar pentru echipamente.

Radu Dobritoiu: Situaţia este în continuare îngrijorătoare, deşi în unele dintre ţările afectate epidemia dă semne de restrângere. Situaţia nu este însă sub contROL în acest moment – declară secretarul de stat Raed Arafat pentru „Euroatlantica”:

Raed Arafat: Sunt semne pozitive în unele zone că s-ar limita creşterea, din ce ştim, dar asta nu înseamnă că situaţia este sub control; încă în unele zone continuă să crească. Atenţia trebuie să fie foarte mare, pentru că solicitările încă sunt mari din zona Africii din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, din partea celorlalte organizaţii care lucrează, şi eforturile mondiale încă n-au făcut faţă solicitărilor, aşa că situaţia încă rămâne una îngrijorătoare. Şi acest lucru îl spune şi OMS şi ONU. Trebuie acţiuni concertate şi foarte bine planificate pentru a conteni răspândirea acestei boli, şi bineînţeles noi, în România, continuăm pregătirile despre care am vorbit. Deja spitalul militar de campanie ROL 2 este instalat, deja se lucrează acum pe partea de punere în funcţiune a echipamentelor şi restul aspectelor, ca să fie chiar funcţional total spitalul dacă apare vreun caz sporadic la noi, în România. Ne ocupăm de partea de creştere a capacităţii de transport şi pe calea aerului, şi pe cale terestră.

Radu Dobritoiu: S-a vorbit puţin în ultima perioadă în România despre Ebola. Această ameninţare nu a dispărut.

Raed Arafat: Ameninţarea nu a dispărut şi trebuie să luăm în considerare că unele ţări poate că nu raportează şi nu testează toate cazurile, pentru că noi vorbim aici de cazurile confirmate pe care le aveţi dvs., şi este posibil ca în unele zone să nu testeze cazurile, lucru care îl împărtăşesc experţii şi din zona Naţiunilor Unite, din zona OMS. Eforturile încă trebuie crescute şi în niciun caz să nu credem că situaţia este sub control. Situaţia nu este sub control la acest moment şi chiar dacă începe să scadă, dacă noi slăbim intervenţia în Africa a ţărilor europene, a Statelor Unite, a tuturor organizaţiilor care sunt acolo este posibil să o reia din nou în creştere. Deci încă trebuie depuse eforturi majore, ca să fie rezolvată problema acolo şi să nu ajungă să afecteze în mod serios alte continente şi alte zone.

Radu Dobritoiu: Dle secretar de stat Raed Arafat, o reacţie greşită sau ineficienţa autorităţilor ar putea conduce într-o asemenea situaţie de apariţie a virusului Ebola la catastrofe. Vorbim de biohazard de nivel patru, este nivelul maxim.

Raed Arafat: Aşa este şi din cauza asta noi am avut un sprijin imediat din partea guvernului. Primul ministru, când am solicitat, imediat a alocat fondurile necesare ca să ne pregătim, pentru că din fericire România nu este pe calea zborurilor directe din Africa, însă avem totuşi oameni care frecventează aceste ţări şi care lucrează acolo şi oricând putem să avem, cum am zis, un caz sporadic, care dacă nu-l /găsim/ imediat şi îl izolam poate să ajuncă să infecteze. Toate măsurile care le luăm sunt gândite prin ideea de a controla situaţia dacă apare vreun caz şi, bineînţeles, de a preveni răspândirea acestui virus la alţi oameni în România. Eu sper totuşi să nu avem nevoie să folosim măsurile pe care le luăm şi să le punem în aplicare şi, în acelaşi timp, ce pot să spun este că toate pregătirile oricum nu sunt aruncate pe apa sâmbetei, pentru că este bine ca o ţară ca România să aibă astfel de pregătiri, pentru că ele se aplică nu numai pentru virisul Ebola, se aplică şi pentru alte boli contagioase care pot să apară sau alte epidemii, pandemii. Este bine să fie în ţara noastră un nivel de pregătire ridicat în acest sens, lucru care acum îl facem.

Radu Dobritoiu: Medicul Raed Arafat, prima parte a interviului pentru Euroatlantica pe problematica Ebola. Mario Balint, bineînţeles, nu trebuie să ne panicăm, nu suntem pe ruta directă a răspândirii spre Europa a acestui virus Ebola, însă vorbim, pe de altă parte, acolo, în Africa Subsahariană de un nivel de biohazard patru, nivel maxim.

Mario Balint: Sigur, nu trebuie să ne panicăm aici în Europa, însă sunt interesante două aspecte: răspândirea rapidă a acestui virus în acest an datorită mutaţiilor de populaţie şi deplasărilor masive în statele din Africa Subsahariană şi s-a vorbit, deja, de două ori de termenul organizaţii militare. Este clar că OMS, ONU se pare că este puţin depăşită de situaţie şi doar implicarea organizaţiilor militare pot salva această situaţie şi mă refer aici atât în ceea ce priveşte studiul virusologic. Este clar că au existat suspiciuni că Uniunea Sovietică şi SUA dezvoltau o armă biologică bazată pe virusurile Ebola şi Marburg. Ebola este clasificat ca armă biologică de categoria A, conform nomenclatorului agenţilor patogeni cu potenţia bioterorist. În aceste condiţii SUA au alocat sume importante pentru cercetarea acestui virus. În 2010, Departamentul Apărării a alocat aproximativ 140 de milioane de dolari pentru o societate canadiană ca aceasta să dezvolte un tratament pentru Ebola. În 2013 Pentagonul a alocat 4,4 milioane de dolari Centrului de vaccin Vanderbilt pentru studiul virusului Ebola şi Marburg. Aşadar, aceste studii se fac de mult timp şi iată implicarea medicilor militari, foşti medici militari pe teren la faţa locului în organizarea unor spitale de campanie, a unor centre de triere. Este vorba de o infrastructură specifică teatrelor de operaţii, care acolo în Africa nu există practic. Spuneau şi interlocutorii tăi de mai devreme că infrastructura medicală din Africa Subsahariană este subdimensionată şi incapabilă să facă faţă unei astfel de epidemii la o astfel de amploare.

Radu Dobritoiu: Un astfel de spital are şi România în aşteptare. România are pregătit un spital de campanie de nivel ROL 2. Se pare că SUA sunt cele au avansat ce mai mult în cercetare pentru a găsi un vaccin pentru Ebola. Din informaţiile pe care le am eu de la un curs unde cel care m-a pregătit a fost chiar D. Jones, de-abia anul viitor, în iunie, se anticipează să fie o primă formă de vaccin şi acest virus poate fi contracarat efectiv doar după vreo 4-5 ani. Situaţia pare să fie diminuată ca impact, însă, de către Banca Mondială, vom reveni asupra acestei ştiri de astăzi. Până atunci, revenim la Raed Arafat. Trebuie să luăm în serios Ebola, declară pentru Radio România Actualităţi medicul Raed Arafat.

Raed Arafat: Urmărim, monitorizăm situaţia şi din ţările africane, ne pregătim, nu avem voie să nu o luăm în serios şi acest lucru ne-ar costa mult dacă am lua în derâdere astfel de risc, chiar dacă este mic şi insist să spun că este mic pentru că nu vreau să intre în panică populaţia sau cineva să zică că noi considerăm că este un risc mare. Nu este risc mare, mai ales că nu avem aceste linii directe cu noi şi nu avem o frecventare mare în ţările africane de către populaţia din România, dar riscul există cum există şi pentru alte ţări şi trebuie să fim pregătiţi. Mai mult decât atât, trebuie să menţionez că România a şi participat, sub egida Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne printr-o acţiune de sprijin a Africii şi am reuşit să trimitem şase maşini Duster în sprijinul celor care lucrează în Africa şi sunt convins că vom mai face astfel de acţiuni, pentru că nu este suficient numai să ne protejăm noi. Noi suntem parte dintr-o lume mică, ca să zic aşa şi toţi avem datoria noastră să participăm în sprijinul ţărilor care sunt afectate acum pentru că, cu cât îi sprijinim mai bine şi mai devreme, cu atât prevenim ca această boală să ajungă la noi.

Radu Dobritoiu: Domnule secretar de stat Raed Arafat, potrivit informaţiilor pe care le am, termenul mediu de incubaţie pentru acest virus sau de supravieţuire în gazde este de aproximativ 21 de zile, dar termenul maxim este 82 de zile. Pe palierul acesta tehnic, despre cât poate supravieţui virusul, inclusiv în aer liber şi care sunt măsurile prioritare ce trebuie luate, când se călătoreşte în zone unde există cazuri de Ebola?

Raed Arafat: Eu nu a datele decât despre faptul că perioada de incubaţie este de 21 de zile şi la cine nu apare boala sau simptomele în 21 de zile de când a părăsit zona afectată sau de când a avut un contact cu o persoană afectată se consideră că nu are boala respectivă. Din punct de vedere al virusului, trebuie să înţelegeţi că este un virus care nu este rezistent, care răspunde la dezinfecţie uşor cu clor, cu apă oxigenată şi cu dezinfectanţi simpli, nu trebuie dezinfectant special pentru el, iar prevenirea cea mai importantă pentru cei care pleacă este o igienă sporită, spălatul pe mâini frecvent, să nu atingă cadavrele animalelor, mai ales a vânatului în zonele respective, să nu participe, chiar dacă poate că este rar să se întâmple aşa pentru cineva, dar totuşi să nu participe la ceremonii, la funerarii tradiţionale acolo, care nu sunt supravegheate şi unde totul trebuie să meargă conform unei proceduri ca să protejeze participanţii faţă de răspândirea virusului Ebola pentru că asta era una din metodele prin care s-a răspândit aşa de agresiv în Africa, prin ceremoniile funerare, în rândul familiilor.

Radu Dobritoiu: Ce sfaturi le daţi celor care au simptomele acestea care pot duce cu gândul la o eventuală febră hemoragică, după ce au revenit din astfel de zone, ce să facă?

Raed Arafat: Dacă au revenit din astfel de zone şi sunt în perioada de 21 de zile de incubaţie, ei când ajung primesc instrucţiuni că: unu – să nu se prezinte la spital pe propria putere cum se zice, să sune la 112, să spună că provin dintr-o ţară africană afectată, să spună că au febră, oboseală, vărsături, diaree, etc. şi atunci există o procedură prin care vine un echipaj care este protejat, care preia aceste persoane şi le duce exact după procedură, într-o zonă izolată până ce după asta sunt transferaţi la spitalul ROL 2 a cărui punere în funcţiune se finalizează acum.

Radu Dobritoiu: Domnule secretar de stat, Raed Arafat, aţi folosit un termen cunoscut mai de grabă de militari, este vorba de un spital militar de nivel ROL 2. Dăcă nu mă înşel nivelul maxim este de ROL 4 pentru un spital de campanie. Spuneţi-mi vă rog care sunt progresele pentru că sunt foarte interesat nu numai pentru această situaţie dedicată pentru Ebola dar în general pentru situaţii similare?

Raed Arafat: Spitalul ROL 2 în care colaborăm cu Ministerul Apărării în operarea lui este un spital care are şi paturi de terapie intensivă, în total are 40 de paturi spitalul românesc şi ce-i trebuie pentru asigurarea unui tratament adecvat la un nivel avansat unui pacient chiar care se află în stare critică. Aşa că el este format din containere speciale care sunt climatizate cu apă, cu curent, cu apă curentă, cu absolut tot ce trebuie, şi care noi acuma le vom adăuga anumite echipamente suplimentare de izolare internă, adică camere de izolare cu presiune negativă care urmează prin procedurile care se fac să fie achiziţionate, ca să le aibă în dotare spitalul respectiv. Deci, cam asta este situaţia. Spitalul are toate anexele necesare, mai are şi unele corturi suplimentare care sunt conectate la el şi care sunt încălzite, pot să spun, de acuma. Deci în mod normal acest spital va trebui să fie utilizabil fără nici o problemă dacă apare vreun caz ca să nu ajungem cu cazul respectiv în interiorul spitalelor noastre care au mulţi pacienţi şi care nu au capacitate de izolare suficientă ca să fim siguri că un pacient care rămâne o durată lungă să nu afecteze alt pacient acolo. Deci, este soluţia noastră care mulţi spun că este o soluţie foarte bună de a trata pacienţii într-un spital separat de spitalele obişnuite.

Radu Dobriţoiu: L-am ascultat pe secretarul de stat Raed Arafat, într-un interviu acordat pentru „Euroatlantica”. Într-un raport Banca Mondială a avertizat că în cazul în care epidemia de Ebola se va răspândi dincolo de Guineea, Sierra Leone şi Liberia, costul potenţial pentru economia Africii ar putea să se ridice la câteva zeci de miliarde de dolari. Nu trebuie să ne îngrijorăm dar nici să nu luăm în considerare ameninţarea reprezentată de Ebola. Din nou Alina Petrovici în dialog cu David Jones despre fondurile alocate de Uniunea Europeană dar şi despre Ebola ca potenţială catastrofă.

Reporter: Cât de importante sunt în opinia dvs. aceste măsuri luate de Uniunea Europeană: acordarea unei sume de 29 de milioane de euro, 17 pentru transportarea de ajutor de urgenţă şi de echipamente în ţările afectate pentru evacuarea personalului internaţional afectat către spitale din Europa şi pentru specializarea personalului medical şi desfăşurarea lui pe teren, iar 12 milioane, printre altele, pentru asistenţa acordată ţărilor vecine, celor deja afectate, în vederea limitării răspândirii epidemiei. Cum vedeţi aceste lucruri?

David Jones: Cred că sunt măsuri foarte importante. 17 milioane destinate infrastructurii, ajutorului de urgenţă şi echipamentelor, grija pentru a aduce pe teren specialişti şi sute şi sute de lucrători medicali şi paramedicali de suport pentru a lucra cu cei autohtoni şi a-i ajuta să se descurce singuri, să aibă singuri grijă de concetăţenii lor. La fel de importante sunt şi cele 12 milioane acordate de UE şi ţărilor frontaliere, celor afectate de Ebola. ONU, de exemplu, a reziliat contractul cu autorităţile din Mali deoarece nu au reuşit să identifice o serie de cazuri de infectare şi boala s-a răspândit. Aşadat trebuie să se asigure că ţin lucrurile sub control şi că epidemia nu trece de frontiere că se creează zone tampon care să împiedice răspândirea virusului.

Reporter: Am putea vorbi despre boala virusului Ebola ca despre o potenţială catastrofă?

David Jones: Ei bine am putea spune că se fac toate eforturile necesare pentru menţinerea securităţii printr-o foarte atentă monitorizare a pacienţilor. Cât despre catastrofă, este o catastrofă în acest moment, dar acest cuvânt este academic pentru populaţia din Africa de Vest în ce priveşte pericolul răspândirii  bolii. Cred că sunt foarte importante şi securizarea frontierelor şi limitarea migraţiei precum şi asigurarea punctelor de control de pe marile aeroporturi, precum Heathrow sau alte mari noduri aviatice unde călătorii să fie controlaţi atât la intrarea în avion dar şi la ieşirea din avion. Şi mai există un lucru extrem de important: să se ştie că oamenii, dacă nu au temperatură sau dacă nu au vreuna dintre simptomele bolii virusului Ebola nu pot să se infecteze. Boala nu se poate transmite decât prin sânge sau prin fluidele corpului, nu prin aer, prin strănut cum se transmite gripa de exemplu. Aşadar este mult, mult mai puţin transmisibilă decât ar părea.

Radu Dobriţoiu: Reamintesc, David Jones, şeful operaţiilor de la Exmed, are o experienţă de 18 ani ca medic în armata regală din care opt ani în cadrul forţelor speciale britanice. Nu trebuie să ne îngrijorăm, Mario Balint, însă eforturile din Africa Subsahariană trebuie intensificate pentru a bloca acolo epidemia, care deja s-a extins destul de mult.

Mario Balint: Într-adevăr, trebuie să informăm ascultătorii noştri. Răspândirea virusului este în bazinul fluviului Zair, Congo, Guineea, Liberia, Sierra Leone, Nigeria, Mali, Senegal, dar şi în Coasta de Fildeş, Sudanul de Sud, Africa de Sud, iată, SUA şi Spania au două cazuri, iar în cazul tulpinei Reston o găsim în Filipine şi Republica Populară Chineză. Şi aş încheia cu o curiozitate. Acest filovirus, care are aspectul unui fir de păr este unic pe planetă, unde majoritatea virusurilor cunoscute au aspectul unor boabe de piper.

Radu Dobritoiu: „Euroatlantica” la final, ediţie dedicată ameninţării reprezentate de virusul Ebola, cu sprijinul informaţiilor pe care le-am primit pentru Radio România Actualităţi de la medicul Raed Arafat şi din Marea Britanie, de la şeful operaţiilor organizaţiei Exmed, David Jones. Invitat în direct de la Radio Reşita, Mario Balint.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress