
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 iunie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Realizator: – Bun găsit! Mâine dimineaţă se încheie cel mai mare exerciţiu militar programat pe teritoriul României în acest an, Saber Guardian 2023, un exerciţiu bianual la care au participat un număr record de forţe şi mijloace tehnice din 13 naţiuni aliate şi partenere.
Saber Guardian este al treilea şi ultimul exerciţiu conex, Defender 23, parte din angajarea dinamică a forţelor pentru descurajare NATO. Conduse de Armata SUA în Europa şi o divizie multinaţională românească, activităţile Saber Guardian au inclus utilizarea de echipamente de stoc prepoziţionate, un marş rutier tactic, traversări de râuri, manevre de răspuns la ameninţări simulate.
Simultan, au fost executate trageri cu sisteme de lansare multiplă de rachete şi misiuni de infiltrare rapidă HIMARS, aproximativ 10.000 de militari, dintre care peste 5.000 români, cu peste 1.700 de mijloace tehnice din ţara noastră şi din 13 naţiuni aliate şi partenere Albania, Bulgaria, Italia, Franţa, Grecia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Statele Unite ale Americii, Polonia, Portugalia şi Ţările de Jos.
Discutăm în această seară, la „Euroatlantica”, despre importanţa aplicaţiilor militare pentru pregătirea Armatei României pentru orice scenariu de apărare naţională, în coordonare cu NATO şi, mai ales, cu Statele Unite.
Invitaţii ediţiei sunt generalul de brigadă Florin Stan, locţiitor pentru planificare al omandamentului forţelor întrunite, şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, veteran al teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak, fost şef de Stat Major al Comandamentului multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi. Tema ediţiei: ”Cheia cooperării – interoperabilitatea forţelor”.
Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi.
Bună seara, domnule general Florin Stan.
Florin Stan: Bună seara dvs. şi invitaţilor dvs.
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Gabriel Toma.
Gabriel Toma: Vă salut dl. Radu Dobriţoiu, îl salut şi pe dl. general.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi. Domnule general Florin Stan, se încheie cel mai mare exerciţiu militar organizat de Armata României în 2023.
Au fost scenarii de luptă, simulări adaptate la actuala situaţie de securitate dominată de războiul de la graniţele României. Discutăm despre interoperabilitatea forţelor, despre acţiuni întrunite. Vă rog să vă referiţi în primul rând la manevrele de luptă simulate, cum au fost adaptate la conducerea operaţiilor de luptă în contextul unor exerciţii dominate de războiul din ţara vecină.
Florin Stan: În primul rând, vă mulţumesc pentru întrebare. Vorbim despre interoperabilitate din anii ’90. Consider, eu personal, că Armata Română şi statul român a făcut paşi importanţi şi eforturi financiare mari în pregătirea personalului şi achiziţionare de tehnică militară, iar în acest moment consider că suntem pe deplin interoperabili cu structurile NATO cu care cooperăm de atâta timp, fapt demonstrat şi în exerciţiile desfăşurate în cadrul Defender. S-au făcut eforturi mari în pregătirea personalului de la nivel practic până la nivel strategic, eforturi mari prin achiziţia de tehnică militară interoperabilă şi compatibilă cu a celor mai avansate state NATO. Referitor la complexitatea exerciţiului, pot să vă spun că a fost un exerciţiu foarte complex, cum spuneaţi, 13 state NATO, cu tehnică complexă artilerie, geniu, aviaţie. Exerciţiul a fost condus de CSI, de Comandamentul Forţelor Întrunite. Sunt în acest comandament şi am onoarea să fiu în acest comandament de aproximativ trei luni de zile, am întâlnit oameni extraordinar de pregătiţi, oameni la 40 plus, care au o experienţă a batalioanelor şi brigăzilor şi putem să spunem că am realizat o conducere şi un control foarte bune a acestui exerciţiu.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, am vorbit despre interoperabilitate, să subliniem şi că avem interoperabilitate ca proceduri, ca tehnică, interoperabilitate în comunicaţii şi manevre, precum şi organizarea ştatelor militare. Domnule colonel Gabriel Toma, aveţi experienţa misiunilor din Afganistan şi Irak, operaţiuni reale de luptă, executate sub mandat NATO sau în cooperare cu trupele americane. În perspectiva unor potenţiale acţiuni de luptă, cât de importante au fost exerciţiile militare la care aţi participat în ţară şi în străinătate pentru interoperabilitatea cu trupele NATO din teatrele de operaţii?
Gabriel Toma: Domnule Dobriţoiu, aceste exerciţii militare au o importanţă foarte mare în domeniul instruirii trupelor în context aliat multinaţional, pentru realizarea interoperabilităţii, dar şi în planul instruirii comandamentelor la toate nivelurile, la toate structurile implicate în cadrul acestor exerciţii. Aşadar, este o excelentă oportunitate pentru instruire. Vreau să vă spun că, în cadrul exerciţiilor desfăşurate pe teritoriul naţional, această situaţie aduce ca noutate în planul instruirii forţelor, pregătirea şi rolul de naţiune gazdă pe care îl avem pe anumite secvenţe ale programului de exerciţii şi care se desfăşoară, bineînţeles, alături de trupe americane care sunt deja dislocate pe teritoriul naţional. Ei bine, aceasta este un plus în instruirea trupelor, a comandamentelor, împreună cu aliaţii. Încă din 2001-2002, dacă vă amintiţi bine, dl. Dobriţoiu, că aţi fost alături de militari, când primul batalion de infanterie de la Craiova, Scorpionii Roşii, a fost desfăşurat în Afganistan, practic, când am deschis misiunea ‘Enduring Freedom Operation’, ministrul Ioan Mircea Paşcu afirma în cadrul ceremonialului de plecare în misiune că ”cel mai important lucru pentru militarii români este faptul că se vor instrui alături de cei mai buni militari din lume, împreună cu cea mai bună armată din lume, a Statelor Unite deci”. Şi acest lucru avea să fie dovedit ulterior, materializat în nivelul de instruire atins de trupele noastre, conform aprecierilor aliaţilor noştri şi încrederii pe care aceştia le-au acordat-o ulterior.
În primul rând, ar trebui să precizăm faptul că exerciţiile acestea în cadrul alianţei sunt exerciţii defensive, planificate cu mult timp înainte şi care nu doresc să transmită altceva decât că NATO este puternică şi gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat. Pe de altă parte, scopul acestor exerciţii este de a antrena şi evalua personalul participant la misiune, în condiţii cât mai apropiate de cele din teatrele de operaţii. Un alt aspect care trebuie subliniat este realizarea şi existenţa unei facilităţi deosebit de importante în instruirea acestor trupe, şi anume mă refer la Centrul Naţional de Instruire Întrunită Getica, unde instrucţia se execută sub îndrumarea unor specialişti şi cu ajutorul echipamentelor de simulare, astfel încât să corecteze toate aceste acţiuni şi, bineînţeles, pentru însuşirea şi repetarea procedurilor de operare. Nu în ultimul rând, trebuie precizat rolul comisiilor de evaluare din cadrul Comandamentului Forţelor Întrunite – şi domnul general cunoaşte bine acest lucru – unde am avut şi eu onoare ca în cariera mea militară să îndeplinesc funcţia de locţiitor al comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite. Iar despre rolul acestuia ar putea vorbi mai mult domnul general, aici, de faţă, şi îl felicit pentru funcţia pe care o are acolo şi pentru treaba pe care o face.
Deci, toate aceste exerciţii şi evaluări au loc, se desfăşoară după o etapă de pregătire specifică, conform unei planificări riguroase a structurilor de forţe care urmează să fie dislocate în teatrele de operaţii. Instruirea în comun cu trupe ale altor ţări membre NATO realizează şi perfecţionează, practic, acele tehnici şi proceduri care sunt aplicate de către toţi pe parcursul executării misiunilor încredinţate.
Radu Dobrițoiu: Colegul meu, colonelul Cristian Dumitraşcu de la „Ora Armatei”, a realizat un interviu cu generalul-maior Dorin Ioniţă, şeful Comandamentului Forţelor Întrunite, pe care l-a întrebat despre scufundarea unui transportor blindat Piranha în Dunăre, accident când a încercat să traverseze braţul Borcea.
*
Dorin Ioniţă: Mi-aş permite o remarcă plastică – ne-am cumpărat o maşină foarte sofisticată şi nou-nouţă şi ne mirăm că am avut pană. E normal să avem şi un astfel de incident, se întâmplă în procesul de instruire. A funcţionat foarte bine la teste, repetiţii, repetări ale trecerii peste cursul de apă prin plutire. De data asta, dintr-un nefericit incident tehnic, s-a întâmplat să se scufunde, dar privind lucrurile pozitiv şi avem lecţii învăţate, am probat şi cu acest prilej un standard, o procedură de recuperare a capabilităţii, a tehnicii. Vizăm descurajarea şi apărarea, cu responsabilităţile regionale pe flancul de sud şi nu numai, într-o cooperare foarte bună şi cu partea de nord. Şi astfel de exerciţii traduc încă o dată importanţa asigurării securităţii şi o şi asigură prin tot ceea ce soldaţii noştri au demonstrat. Folosesc acest prilej să mulţumesc tuturor. Aş dori să scot în evidenţă sacrificiul, determinarea de care au dat dovadă, în special pe perioada în care noi, militarii, am făcut încă o dată diferenţa. Toţi eram în poligoane şi ne instruiam, iar familiile noastre, întreaga ţară era într-o vacanţă bine meritată şi prelungită. Principalele concluzii ar fi faptul că s-au respectat planurile, s-a planificat în decurs de aproape doi ani de zile, oamenii au fost conştienţi de realitatea câmpului de luptă şi au acţionat întocmai, au dat dovadă de flexibilitate în ceea ce înseamnă actul de comandă şi aş remarca în mod deosebit interacţiunea nivelurilor operativ cu tactic. O altă concluzie foarte importantă rămâne cea a integrării în timpi reali a forţelor şi m-aş referi la manevra din poligonul Smârdan în zona de acţiune Borduşani. De asemenea, o altă concluzie şi o altă noutate rămân noii comandanţi şi noile capabilităţi care au fost integrate în cele trei spaţii – terestru, aerian şi naval, ceea ce înseamnă nevoia regională la nivelul NATO de a aproba planurile. Au fost elemente de noutate, cele pe care le ştim, Himars, Piranha folosite foarte bine şi multe capabilităţi de nişă care completează sistemul, reţeaua de misiune iarăşi a fost plus valoare în ceea ce înseamnă capabilităţile probate în acest exerciţiu complex şi major.
Radu Dobrițoiu: A fost generalul maior Dorin Ioniţă, şeful Comandamentului Forţelor Întrunite. Doresc să îl aduc aminte şi pe primul comandant al acestei structuri relativ noi în Armata României, generalul Lucian Foca. Domnule general Florin Stan, aprecia domnul general Dorin Ioniţă că Saber Guardian este un exerciţiu complex şi major. Vă rog să vă referiţi la complexitatea exerciţiului, în primul rând din perspectiva interoperabilităţii trupelor din cele 13 ţări participante.
Florin Stan: Cum aţi spus dvs., este un exerciţiu foarte complex, extraordinar de complex, la care pun la treabă întreaga Armată a României, cu toate structurile sale, în vârf cu Comandamentul forţelor întrunite, structura care conduce la nivel operaţional mediul naval, maritim, aerian şi terestru. Am integrat prin ofiţerii de legătură pe care i-am avut în diferite comandamente NATO de pe teritoriul Europei şi la partenerii americani, desfăşurarea acestei acţiuni, ceea ce înseamnă dislocare, ceea ce înseamnă oferirea naţiunii gazdă, suportul naţiunii gazdă, desfăşurarea exerciţiului, manevre foarte complexe de deplasare pe câmpul tactic, forţarea unor cursuri de apă, consolidare, toate în cotextul operaţiunii întrunite – terestru, aerian şi maritim. Cum aducea aminte domnul comandant, dl general Ioniţă, despre nefericitul incident de la Borduşani, vreau să aduc aminte că rezolvarea acestui incident a fost o operaţie întrunită la a cărui rezolvare au contribuit scafandrii români, genişti americani, genişti olandezi şi, până la urmă, a fost o acţiune foarte reuşită de care eu personal sunt foarte mândru. A fost un exerciţiu foarte complex, provocări pe care consider că, prin echipa de control a exerciţiului, al Comandamentul Forţelor Întrunite, am răspuns tuturor provocărilor. Avem o serie de lecţii identificate şi în cadrul acestor procese să le implementăm, să facem mai bine data viitoare şi pot să spun că sunt foarte mulţumit de desfăşurarea acestui exerciţiu şi, prin acest exerciţiu, am crescut atât la nivel tactic cât şi operaţional şi devenim o forţă din ce în ce mai credibilă în flancul de sud-est al NATO.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Florin Stan, pentru ascultătorii Radio România Actualităţi şi implicit ai emisiunii Euroatlantica, ce ne puteţi spune despre Comandamentul Forţelor Întrunite, despre principalele misiuni la pace, dar şi la stare de mobilizare sau la război?
Florin Stan: Comandamentul Forţelor Întrunite este o structură de nivel operaţional al Armatei Române care pe timp de pace conduce misiunile colective şi individuale în teatrele de operaţii, în Balcani, în Orientul Mijlociu. De asemenea evaluează aceste forţe, structurile care urmează să participe la misiuni internaţionale. Pe timp de război, planifică şi conduce operaţia la nivel operativ, operaţional, împreună cu aliaţii NATO. Pe scurt. Cam asta este misiunea Comandamentului Forţelor Întrunite. Pregătirea, desfăşurarea şi evaluarea campaniei la război, pe scurt; monitorizarea şi evaluarea forţelor participante la misiuni în teatrele de operaţii, plus conducerea – am uitat o ultimă sarcină foarte importantă pe timp de pace – serviciului de luptă permanent prin tot ce înseamnă aceste sarcini, din mediul terestru, maritim şi aerian.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Gabriel Toma, aţi fost şef de Stat Major al unui Comandament NATO. Discutăm despre Defender 23, despre Saber Guardian de asemenea, exerciţii militare organizate de NATO şi de Statele Unite, cu o importantă participare din partea României. Cum se proiectează cooperarea pentru astfel de manevre de amploare?
Gabriel Toma: Imediat vă răspund la această întrebare, dar vreau să mai fac o precizare în legătură cu tehnica aceasta despre care dvs. aţi făcut… la care s-a făcut referire. Mai acum câteva luni de zile în urmă, un fost subordonat militar, activ acum într-un batalion pe care l-am comandat, mi-a spus: ”dl. colonel, tocmai ce am venit dintr-un exerciţiu. Unde aţi fost? Păi am fost prin Polonia, am plecat cu transportoarele blindate, am executat un marş pe mii de kilometri, ne-am dus până la Cluj, am ieşit prin Ungaria mea, ş.a.m.d. şi ne-am întors, am executat. Când am ajuns la Cluj, zice, un ofiţer în vârstă, de altfel, ieşit de mult, trecut chiar în retragere, a venit să ne felicite în zona Ardealului, acolo şi i-au dat lacrimile. Păi, zic, de ce, aţi vorbit cu… zice domne, ne-a spus că el n-a crezut că o să trăiască să vadă Armata României să fie în stare de asemenea capacităţi,să poată executa, să desfăşoare trupe cu armament, cu tehnică, cu tot ce înseamnă această capabilitate- la mii de kilometri, cu asemenea rapiditate. Deci a rămas impresionat până la lacrimi, ceea ce demonstrează saltul pe care l-a făcut armata noastră în ultimii ani. Deci e o treabă excepţională.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel, da, este vorba, să completăm, este vorba de participarea la Exerciţiul Anaconda 23 din Polonia, un marş de peste 1.100 km reuşit de tehnica militară românească în aproximativ 12 h, în condiţii de pace, fără niciun fel de probleme, sincope sau obişnuitele probleme tehnice pe care le întâmpinăm cu TAB 77.
Gabriel Toma: Ştim când armata era într-o perioadă de subfinanţare continuă, dar haideţi să revenim, să răspund la întrebarea adresată de dumneavoastră.
Radu Dobrițoiu: Sigur, cum se proiectează cooperarea?
Gabriel Toma: Cum se proiectează cooperarea? Am întreţinut. Ştim cu toţii că la nivelul alianţei, al comandamentelor din cadrul acestora, există planuri de contingenţă pentru acţiunea structurilor şi a capabilităţilor militare în diferite situaţii ipotetice. Acestea în funcţie de evoluţia situaţiilor politico-militare, se adaptează permanent şi se pregătesc în detaliu. Pregătirea lor este necesară până la cele mai mici eşaloane, astfel încât şi armatele în ansamblul lor, să fie pregătite să facă faţă oricăror provocări, funcţie de riscurile şi ameninţările identificate la adresa ţărilor membre NATO. Pentru asigurarea succesului în astfel de situaţii, ei bine, atât comandamentele, cât şi trupele trebuie antrenate în format aliat, cum altfel decât prin aceste exerciţii, care sunt planificate din timp şi care se desfăşoară pe faze şi pe etape, în diferite perioade de timp, funcţie de obiectivele necesare să fie atinse. În perioada pre-aderare, instruirea şi cooperarea pe această linie a început oarecum timid, apoi a căpătat amploare şi s-a ţintit atingerea unor performanţe, nivelul de ambiţie a crescut şi ulterior, participarea la acest exerciţii şi la misiunile executate în diferite teatre de operaţii a dus la ceea ce reprezintă astăzi Armata României, din punct de vedere al instruirii, la performanţele în acest domeniu. Şi mă refer atât la modul în care sunt îndeplinite sarcinile primite de la Alianţă pentru structurile de forţă, dar şi la aportul acestor ofiţeri de stat major din cadrul comandamentelor NATO.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Florin Stan, „Saber Guardian” a inclus şi utilizarea de echipamente de stoc prepoziţionate, un marş rutier tactic, vă rog să vă referiţi la aceste acţiuni, noţiuni chiar. Ce presupune, de exemplu, un stoc prepoziţionat?
Florin Stan: Ca să vă răspund la această întrebare aş intra în nişte detalii pe care… Din ce pot să vă spun, sunt anumite planuri privind prepoziţionarea stocurilor, privind care sunt în desfăşurare acum, planuri care se vor pune în aplicare. Referitor la exerciţii, pot să vă spun că forţele participante la exerciţii, atât cele româneşti cât şi cele NATO, partenere, au venit cu stocurile necesare pentru desfăşurarea, conform eşalonării stocurilor în toate armatele NATO, cu stocurile necesare pentru două săptămâni de exerciţiu, conform prevederilor legale. Deci a fost vorba de toate clasele de materiale necesare pe timpul desfăşurării exerciţiilor.
Radu Dobrițoiu: V-am întrebat pentru că s-a discutat foarte mult, chiar şi la Cartierul General NATO în ultimii ani, despre această noţiune, despre stocuri prepoziţionate. În general, ce presupune asta?
Florin Stan: În general, NATO, prin planurile care sunt acum în proces de finalizare… accentul, regiunea de Sud-Est, regiunea Mării Negre devine un pivot important în planurile NATO. Vorbim de vechile concepte care au fost adaptate la noile concepte. Automat, pe vechile concepţii, unde stocurile erau preprepoziţionate în special în zona centrală, de nord europeană, ţările Polonia, ţările Baltice, acum devine din ce în ce mai relevantă regiunea Mării Negre, zona de Sud-Est. Automat vorbim şi de sprijinul logistic, stocurile fiind parte din sprijinul logistic care trebuie revăzute şi reanalizate, în sensul susţinerii eforturilor pentru acţiunile militare.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica”, la final, tema ediţiei: „Cheia cooperării: interoperabilitatea forţelor”.
Invitaţii emisiunii au fost generalul de brigadă Florin Stan, locţiitor pentru planificare al Comandamentului Forţelor Întrunite, şi colonelul în rezervă Gabriel Toma, comandant veteran al teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak, fost şef de stat major al Comandamentului Multinaţional NATO al Diviziei de Sud-Est.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR