Acordul greco-macedonean şi securitatea balcanică

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit… Securitatea balcanică intră într-o nouă etapă în urma Acordului greco-macedonean privind viitoarea denumire a fostei republici iugoslave Macedonia. Grecia este ţara care se opunea aderării Macedoniei de Nord la Alianţa Nord-Atlantică, deranjată de denumirea acestei foste republici iugoslave. Noua înţelegere va permite ca luna viitoare, la Summitul NATO de la Bruxelles, Republica Macedonia de Nord să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Destrămarea Republicii Federative Iugoslavia a măcinat Balcanii de Vest prin conflictele din această regiune, inclusiv pe teritoriul Macedoniei de Nord, între macedoneni şi albanezi. După Acordul de la Ohrid din 2001, înelegerea dintre Macedonia şi Grecia reglementează o nouă problemă importantă, cu care se confrunta fosta republică iugoslavă. Cu Macedonia de Nord integrată în NATO, securitatea regiunii va fi cu siguranţă îmbunătăţită. Invitatul acestei ediţii este profesorul universitar Ştefan popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: Acordul greco-macedonean şi securitatea balcanică.

*

Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu, bună venit la Radio România Actualităţi.

Ştefan Popescu: Bună seara, bun găsit tuturor.

 

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor, o neînţelegere de mai mulţi ani cu impact asupra extinderii NATO se încheie printr-un acord important pentru securitatea balcanică.

Ştefan Popescu: Aşa este. O problemă importantă securitară, iată, se rezolvă, dar şi un conflict identitar destul de vechi, care izbucneşte în 1991, odată cu independenţa Macedoniei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, până la independenţă grecii nu aveau o problemă, pentru că se considera această mică republică parte a Republicii Federale Iugoslave. După 91 însă situaţia a stat altfel, pentru că atât… Grecia şi-a construit identitatea pe moştenirea antică – gândiţi-vă că nu era vorba de iredentism, nici nu putea o ţară de 2 milioane de locuitori, cu probleme interne, dar această referinţă la antichitate pentru greci a adus beneficii, în 1981, Grecia integrează UE pentru că preşedintele Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, studiase Literele clasice şi a făcut totul pentru ca Grecia să intre chiar dacă nu era foarte pregătită şi am văzut mai târziu. Pe de altă parte, şi pentru macedoneni este o problemă, mă întreb şi eu, ca cercetător şi cunoscător al zonei, cum o vor rezolva, pentru că referina la antichitate, chiar dacă poporul macedonean, actual cu cele două componente identitare, macedo-bulgară, pentru că macedonenii sunt de fapt bulgarofoni, slavi, elementul slav…

 

Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte de Războaiele Balcanice.

Ştefan Popescu: şi albanofonii… referinţa la antichitate permitea celor două elemente să se regăsească. Acum va trebui construit altceva.

Radu Dobriţoiu: Pentru că se face referire la locul de unde a plecat Alexandru Macedon, unde s-a născut şi tocmai de aici şi era… şi sensibilitatea /…/.

Ştefan Popescu: Şi la Filip al II-lea, la tatăl lui Alexandru Macedon. Macedonia, e drept, că ea ocupă nu cea mai mare parte a Macedoniei istorice – 37%; 51% se află în Grecia, restul se află în Bulgaria, şi bulgarii au referinţă la Macedonia. Dimitrov, liderul istoric comunist bulgar, era macedonean, de fapt, din părţile Bulgariei.

 

Radu Dobriţoiu: Şi Bulgaria a dorit să anexeze Macedonia – ne aducem aminte, la Războaiele Balcanice ‘912-‘913, cu România cu un rol esenţial şi atunci.

Ştefan Popescu: Dar vreau să ai spun apropo de această construcţie identitară macedoneană, a dat anumite fructe pentru că comunitatea albaneză de fapt a fost divizată, o parte merge cu unitatea Macedoniei, iar numai o parte priveşte spre Albania, spre o ipotetică Albanie Mare.

Radu Dobriţoiu: Sau spre Kosovo. Să amintim pentru ascultători, Macedonia se învecinează, are frontieră cu Kosovo, cu Albania, dvs aţi studiat şi pentru doctorat, în Albania, la Tirana, cunoaşteţi foarte bine zona; la rândul meu, am fost de mai multe ori în Macedonia şi am văzut momente triste din istoria acestei ţări. Să facem un pic referire şi la Ohrid şi până la Ohrid, la eforturile depuse tot de Europa, tot de NATO – mi-aduc aminte de George Robertson, secretarul general al NATO, era acea troică, Javier Solana, din partea UE, şi Mircea Geoană, preşedintele OSCE, era acea troică, se întâlneau foatre des pentru a rezolva acest conflict dintre albanezi şi macedoneni din Macedonia.

Ştefan Popescu: Şi chiar şi acum, eu cred că tot presiunile occidentale au fost, pentru că dincolo de dorinţa Atenei şi a Skopje de a rezolva această problemă, să ne uităm pe o hartă şi să vedem că regiunea Balcanilor se învecinează cu cea mai instabilă regiune de pe glob, Orientul Apropiat şi Mijlociu, situaţia în Turcia nu este de natură să fie îmbucurătoare; relaţia dintre Atena şi Ankara s-a degradat foatre mult în urma loviturii de stat eşuate – gândiţi-vă la ofiţerii turci, care au primit azil.

 

Radu Dobriţoiu: Şi să ne gândim şi la cei doi ofiţeri greci, care sunt arestaţi pe teritoriul Turciei, ministrul apărării din Grecia, venit în vizită la Bucureşti, l-a rugat inclusiv pe ministrul Fifor să facă demersuri pe lângă Ankara, cu scopul de a-i elibera pe cei doi , de fapt un ofiţer şi un subofiţer.

Ştefan Popescu: Între două ţări aliate, pentru că sunt în NATO. Exact. Şi cred că asta a jucat foarte mult şi a determinat pe premierii celor două ţări să se întâlnească la Davos, pentru că la Davos au purtat negocierile hotărâtoare la sfârşitul lui ianuarie, forumul economic internaţional…

Radu Dobriţoiu: La Davos, România nu a

Ştefan Popescu: Nu a fost participant. Deci Macedonia a fost invitată, Serbia, Albania a participat cu trei delegaţii, în frunte cu primul ministru, şi noi nu am participat la Davos.

Radu Dobriţoiu: Iată că la Davos s-a rezolvat o problemă veche de două decenii aproximativ, pentru că ea datează dinainte de 2001, de la Ohrid, de când Macedonia şi-a luat această denumire şi a existat această neînţelegere cu Grecia, iată, la Davos, a început reglementarea finală a acestei probleme istorice.

Ştefan Popescu: Absolut. Şi cred că şi din punct de vedere economic va fi foarte benefic pentru că Macedonia se află pe o poziţie favorabilă, pe linia Tesalonic-Skopje-Pristina-Belgrad şi cred că…

Radu Dobriţoiu: … o arteră de comerţ şi economică extrem de importantă şi pentru ceea ce înseamnă în viitor tranzitul unor gazoducte sau noduri din acestea economice către hub-uri extrem de importante.

Ştefan Popescu: Absolut. Cred că Macedonia va avea un rol foarte important, inclusiv având în vedere ofensiva rusească în sud-estul Europei, dar sper că şi UE va face paşi în direcţia Balcanilor de vest, pentru că această problemă trebuie rezolvată, trebuie să se găsească să se dea o perspectivă europeană clară, pentru că acest acord nu este suficient; este un pas important… A beneficiat şi de un context politic, în 2016 s-a schimbat compoziţia politică de la Skopje, pentru că, ştiţi cum, construiseră statui peste tot cu Alexandru Macedon şi cu Filip, referinţa la ‘Soarele de la Vergina’, simbolul regilor macedoneni din antichitate, toate lucrurile acestea…

 

Radu Dobriţoiu: O problemă delicată, care încă nu putem spune că este închisă pentru că, să amintim, domnule profesor Ştefan Popescu, preşedintele FYROM, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în momentul de faţă sau Republica Macedonia de Nord, dacă se va întâmpla acest lucru, a ameninţat că nu va semna documentul final.

Ştefan Popescu: Da. Situaţia este dificilă, v-am spus, pentru faptul că Macedonia, dacă Grecia nu mai are o problemă din acest punct de vedere, Macedonia trebuie să găsească altceva. Cum să construieşti identitatea macedoneană astfel încât toţi macedonenii să se găsească…

Radu Dobriţoiu: … filonul naţional.

Ştefan Popescu: … filonul naţional, cum să îl construieşti, plecând de la ce?/avladucu

Radu Dobriţoiu: Pentru că acest naţionalism, să spunem, s-a dezvoltat mai mult în perioada istoriei moderne şi contemporane, dar nu era aşa de dezvoltată înainte. 

Ştefan Popescu: Şi mai ales pe fondul unei demografii mai bune a elementului albanez decât a elementului slav. Nici nu ştim, ei sunt albanofoni între 25 şi 40%, nu ştim, dar în orice caz sunt pe val, sunt a doua componentă, 25% deja este foarte mult la o populaţie de două milioane de locuitori cât are Republica Macedonia.

 

Radu Dobriţoiu: Un acord ce va contribui la consolidarea flancului sudic al NATO, susţin analiştii de la Antena. Documentul încheiat cu fosta Republică Iugoslavă va întări totodată şi poziţia Greciei în Balcani. Din Atena transmite pentru Euroatlantica, Mihaela Lambrinidou.

Reporter: Acordul dintre Grecia şi FYROM vine la momentul oportun, deoarece declanşează efectiv relansarea Uniunii Europene şi întărirea flancului sudic al NATO consolidând stabilitatea şi securitatea în Balcani. Ca dovadă, Ministerul Afcerilor Externe al Greciei organizează astăzi şi mâine în Insula Rodos o conferinţă pentru securitate şi stabilitate, la care participă 25 de delegaţii alcătuite din miniştri de externe din ţările Mediteranei, Europei de Sud-Est, Orientului Mijlociu şi reprezentanţii marilor organizaţii internaţionale. Iniţiativa elenă are ca scop să reitereze rolul Greciei ca pilon de stabilitate şi securitate în Mediterana de Sud-Est. Criza economică şi migraţia din Uniunea Europeană şi disensiunile NATO-Donald Trump au generat în multe ţări aspirante o suspiciune, dacă nu chiar un scepticism faţă de aceste două organizaţii. Disputa dintre Grecia şi FYROM a înfrânat adeseori dezvoltarea unor colaborări în cadrul Uniunii Europene şi NATO, fapt care a dus la creşterea influenţei fundamentaliste islamice în regiune şi la riscul unei destabilizări politice şi chiar militare în regiunea Balcanilor de Vest. După semnarea acordului însă, Uniunea Europeană şi Grecia sunt hotărâte să-şi consolideze sprijinul pentru transformarea politică, economică şi socială a Balcanilor de Vest, iar NATO să-şi consolideze prezenţa în Balcanii de Vest, devenind garantul securităţii şi stabilităţii. În acest context, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu susţinut ieri, s-a declarat încrezător că Summit-ul NATO din 11 iulie de la Bruxelles ar putea fi ocazia lansării negocierilor pentru aderarea Macedoniei de Nord, dacă acordul Grecia-FYROM va fi definitivat. Vara anului 2018 rezervă fără îndoială noi oportunităţi pentru Balcani.

 

Radu Dobriţoiu: Din Atena a transmis pentru Euroatlantica, Mihaela Lambrinidou. Domnule profesor, să facem referire la istoria recentă a acestei regiuni, să ne gândim la summit-ul de la Bucureşti, unde Macedonia avea toate şansele să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

Ştefan Popescu: Da, dar a fost blocată de Grecia, de ce să nu o spunem. A fost blocată şi a intrat în ONU doi ani mai târziu, după independenţă, în 1993, dar cu o precizare interesantă, numele de Macedonia a fost recunoscut de patru puteri importante: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, China, Rusia.

 

Radu Dobriţoiu: Şi să amintim, referindu-ne la NATO, acolo trebuia să fie un vot consensual, adică dacă unul dintre state se opune, ceea ce s-a întâmplat în cazul Greciei, un alt stat nu poate adera la Alianţa Nord-Atlantică. Sunt şanse acum, dacă vor trece prin toate procedurile, cu noua denumire agreată şi de Grecia, ca Macedonia să adere la Alianţa Nord-Atlantică cu ocazia summit-ului de luna viitoare?

Ştefan Popescu: Şi să înceapă şi negocierile cu Uniunea Europeană, pentru că parcursul european, acesta e foarte important pentru că ţara are nevoie de investiţii de dezvoltare, de stabilizare. Macedonia se află pe ruta Balcanilor. Vedem foarte bine că situaţia refugiaţilor către Europa este departe de a se fi stabilizat. Nu ştim cum vor sta lucrurile în viitor, şi am văzut presiunea pe Macedonia, în timpul crizei migratorii din 2015-2016.

 

Radu Dobriţoiu: Ne-am referit mai ales la securitatea diplomatică şi securitatea militară, în prima parte a emisiunii. Domnule profesor, vă propun să ne spuneţi câteva cuvinte şi despre securitatea economică, pentru că este o zonă extrem de importantă, am adus aminte cea de tranzit pe axa Sud-Nord, dar şi cu interese diferite şi importante cum ar fi cele ale Rusiei, ale Chinei, ale Turciei în acea regiune./rduinu/avladucu

Ştefan Popescu: Turcia a devenit principalul partener comercial al Balcanilor de Vest. În ultimii zece ani au crescut schimburile comerciale de la 2 la 20 de miliarde. China, după ce a preluat în 2015 Portul Pireu, conectează întreaga regiune, cumpără, construieşte infrastructuri, cumpără numai infrastructuri energetice, capacităţi de producţie. Occidentul trebuie să vină cu o alternativă, pentru că există pericolul unei joncţiuni între aceste puteri asiatice şi euroasiatice, de ce nu? Vedem că există o convergenţă din punct de vedere, şi o sinergie militară între Federaţia Rusă şi China, care s-a manifestat şi în spaţiul baltic, şi în Asia Pacific şi Serbia, absolut.

 

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor, pentru că există tehnică militară vândută de Rusia către Serbia, iată, este o zonă a Europei mai puţin importantă pentru statele vechi din Uniunea Europeană, dar care, iată, a generat şi poate genera oricând probleme în întreaga Europă.

Ştefan Popescu: Deşi sunt la 70 de km de Italia. Dacă ne uităm la Marea Adriatică, la frontiera cu Marea Mediterană, sunt doar 70 de km. Deci ea este foarte aproape. Ea este minima continentului european. Uniunea Europeană nu îşi poate permite. Am văzut că domnul Juncker, când a ţinut discursul privind starea Uniunii, anul trecut, la sfârşitul anului trecut, a avansat data de 2025 ca dată de integrare a Balcanilor de Vest. Rămâne de văzut ce fel de integrare va fi.

 

Radu Dobriţoiu: Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit în urmă cu două zile, la Bucureşti, cu omologul său macedonean, Dragan Nikolic. Un punct important al discuţiilor l-a constituit sprijinul pe care România îl poate oferi Republicii Macedonia în parcursul său euroatlantic. Mircea Duşa a remarcat progresele realizate de Republica Macedonia în procesul de integrare şi a subliniat disponibilitatea României de a oferi asistenţă în domeniul planificării integrate a apărării sau a planificării strategice şi consultanţă în domenii precum: logistică, instrucţie şi doctrină, comunicaţii, informatică şi resurse umane. România va fi avantajată de aceste progrese făcute de Macedonia?

Ştefan Popescu: Va fi avantajată, dar sigur că din punct de vedere militar, cele spuse de domnul Duşa sunt absolut, probabil singurul element de cooperare pe care România îl poate oferi, pentru că România nu mai are o politică în Balcani. Dacă România doreşte să joace şi un alt rol, alt rol, să iasă din afara frontierelor şi să aibă un rol regional, nu-l poate juca decât în Europa de Sud-Est, or, din păcate, a abandonat acest rol. Ambasadele noastre sunt subdimensionate ca personal, nu mai există personal specializat pe zona balcanică, aşa cum am avut, pentru că a îmbătrânit, a ieşit la pensie şi nu a mai format cunoscători de limbă. Avem un amasador foarte bun în Macedonia în momentul de faţă, un bun cunoscător al zonei, dar sunt puţini asemenea oameni. Nu avem niciun institut cultural în zona balcanică. Nu se poate ca România să n-aibă un institut cultural! Ne dezinteresăm de aromâni…

Radu Dobriţoiu: De vlahi!

Ştefan Popescu: De vlahi! În an de Centenar, când România ar fi trebuit să se intereseze şi să aducă, să arunce o lumină şi asupra comunităţilor româneşti, pentru că ei privesc către România din Balcani.

Radu Dobriţoiu: Sunt izolate, dar numeroase…

Ştefan Popescu: Sunt izolate, numeroase, sigur!

Radu Dobriţoiu: Pe tot cuprinsul Balcanilor de Vest găsim aceste comunităţi cu identităţi româneşti.

Ştefan Popescu: Nu este o chestiune de sărăcie. Este o chestiune de demnitate naţională. Nu se poate să nu ai un institut cultural la Belgrad şi o antenă a acestui institut la Vârşeţ, pentru românii de pe Valea Timocului. Nu se poate să nu ai un institut cultural la Tirana, nu poţi să nu ai la Skopje, nu poţi să ai la Sofia, nu poţi să nu ai la Atena. Deci dacă vrem să dovedim cu adevărat că suntem serioşi… Nu mai spun din punct de vedere economic. Pentru că din punct de vedere economic, în afară de ambiţia notabilă a Transgazului, care a manifestat, a fost cineva care a dorit să participe la un proiect, să preia ceva, o altă companie, sigur, într-un consorţiu. În Grecia nu am văzut să se mişte prea mult lucrurile. Vedeţi foarte bine că Polonia a început să privească spre Balcani şi fără România. Conferinţa de la Tirana, organizată luna trecută de Ministerul Polonez al Afacerilor Externe pentru Balcanii de Vest, Polonia s-a asociat pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care se va organiza la Bucureşti, dar cu cine, cu Croaţia? Şi vreau să vă spun, pe zona… spre zona spre Marea Neagră priveşte mai mult spre Bulgaria, pentru că Bulgaria are mai mult credibilitate pentru dezvoltarea de proiecte regionale decât România, pentru că noi n-am acordat şi pentru noi nu e o prioritate naţională conectarea cu infrastructuri. Ungaria este mai activă decât noi! Are o politică balcanică foarte activă, şi culturală, şi economică. Vă rog să vă uitaţi pe cifre să vedeţi schimburile, pentru că ar trebui să intrăm în pământ de ruşine dacă mă uit la tradiţiile pe care noi le-am avut de la Cuza şi Carol I, Carol I care a desfăşurat o politică în Balcani absolut eficientă.

 

Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte de Cuza şi cu sârbii, şi cu acea sabie primită în dar, pe care era o inscripţie din acele vremuri, iată, făcând o paralelă cu zilele noastre, poate doar acea troică din care făcea parte şi OSCE-ul condus de Mircea Geoană a avut o contribuţie în perioada respectivă, la securitatea şi stabilitatea Balcanilor.

Ştefan Popescu: Singura, din păcate, dar pe urmă am abdicat, am văzut că o avem pe agenda preşedinţiei noastre, a Consiliului Uniunii Europene, avem Balcanii de Vest. Cred că este important să fie menţinută această temă, numai că între atâtea probleme ale Uniunii Europene nu ştim dacă nucleul dur al Uniunii Euroopene, gândiţi-vă la summitul Balcanilor de Vest, care a avut loc la Sofia şi care a fost de fapt deturnat şi s-a discutat despre războiul comercial cu Washington-ul, despre acordul nuclear cu Iranul, deci există şi acest pericol, ca Balcanii de Vest să nu ţină, să nu fie pe lista de priorităţi a Uniunii Europene în viitorul apropiat.

 

Radu Dobriţoiu: Revenim la tema noastră mai adânc în analiză şi anume, ne referim din nou la securitatea balcanică, gândindu-ne la Macedonia, şi cu această problemă mai veche decât cea pe care au reuşit într-un fel, se pare, să o rezolve cu Grecia, cea a denumirii constituţionale a republicii, cea cu albanezii, pentru că ştim, se învecinează cu Albania, cu Kosovo, acolo a avut loc un război civil. Ce şanse sunt odată cu intrarea Macedoniei în Uniunea Europeană şi în NATO, ca aceste probleme să fie lăsate în spate?

Ştefan Popescu: Nu sunt atât de optimist. Cred că va fi o stabilizare, într-adevăr, dar priviţi şi la relaţia noastră cu Ungaria, adică anumite accente, anumite asperităţi persistă, pentru că nu se pot… şi cu atât mai mult în Balcani, unde comunitaţile de albanezi se află la frontieră. Albania, împreună cu Kosovo desfăşoară programe, au programe culturale pentru susţinerea şcolilor albanofone ale Macedoniei, dar nu cred că este altă soluţie la integrarea europeană. În orice caz, frontierele, exact ca şi în Africa, au fost trasate în urma războaielor balcanice într-un mod arbitrar şi după Primul Război Mondial nu s-a ţinut seama de realitatea etnică de acolo. Au contat mai mult aspectele strategice. Iugoslavia care trebuia să constituie o contrapondere pentru Italia şi care era piatra unghiulară a politicii franceze în Orient, deci lucrurile au fost foarte complicate. S-au moştenit situaţii, numai o interconectare a acelei zone, crearea unei pieţe comune, cred că asta, sinergii economice trebuie create.

 

Radu Dobriţoiu: Grecia este câştigată  din acest acord, a reuşit să se impună şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi în Uniunea Europeană?

Ştefan Popescu: Absolut.

Radu Dobriţoiu: Ce se întâmplă pe viitor cu Grecia în urma acestui acord?

Ştefan Popescu: Păi, Grecia va avea şi partea leului, pentru că piaţa macedoneană se va deschide si mai mult investiţiilor greceşti, este clar, şi măcar, chiar dacă este un conflict totuşi minor pentru Grecia, îşi stabilizează, rezolvă un conflict pentru a se concentra pe alte dosare mai mari, pentru că vedem ce se întâmplă în Mediterana Orientală, situaţia Turciei şi mai ales instabilitatea din zonă, expunerea pe fluxurile migratorii.

 

Radu Dobriţoiu: Pentru a conchide, pentru a încheia, domnule profesor, referindu-ne din nou la acest acord greco-macedonean şi securitatea balcanică, cât de important este?

Ştefan Popescu: Foarte important. Aduce un plus de stabilitate unei regiuni încercate şi poate că va fi privit în oglindă şi de sârbi şi kosovari.

Radu Dobriţoiu: Ceea ce va…

Ştefan Popescu: Va da un impuls pozitiv, va contribui foarte mult şi e un pas înainte, pentru că deschide calea, sigur, unei ţări mici, 25.700 de km pătraţi, două milioane de locuitori, dar spre Uniunea Europeană şi NATO. Este un pas.

Radu Dobriţoiu: Şi va reprezenta un factor de stabilitate.

Ştefan Popescu: De stabilitate, într-o zonă dificilă, mai ales frontiera cu Kosovo. Kosovo, gândiţi-vă, şi din punct de vedere al criminalităţii organizate, controlul unor fluxuri nu tocmai curate. E un pas important.

 

Radu Dobriţoiu: „Euroatlantica” la final. Am discutat despre acordul greco-macedonean şi securitatea balcanică. Invitatul ediţiei a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat „Euroatlantica” la Radio România Actualităţi.

Etichete Exclusiv RadioFYROMRepublica Macedonia de Nordprofesor Stefan PopescuRadu DobritoiuMircea DusaNicu PopescuEmisiunea Euroatlantica
Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit… Securitatea balcanică intră într-o nouă etapă în urma Acordului greco-macedonean privind viitoarea denumire a fostei republici iugoslave Macedonia. Grecia este ţara care se opunea aderării Macedoniei de Nord la Alianţa Nord-Atlantică, deranjată de denumirea acestei foste republici iugoslave. Noua înţelegere va permite ca luna viitoare, la Summitul NATO de la Bruxelles, Republica Macedonia de Nord să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Destrămarea Republicii Federative Iugoslavia a măcinat Balcanii de Vest prin conflictele din această regiune, inclusiv pe teritoriul Macedoniei de Nord, între macedoneni şi albanezi. După Acordul de la Ohrid din 2001, înelegerea dintre Macedonia şi Grecia reglementează o nouă problemă importantă, cu care se confrunta fosta republică iugoslavă. Cu Macedonia de Nord integrată în NATO, securitatea regiunii va fi cu siguranţă îmbunătăţită. Invitatul acestei ediţii este profesorul universitar Ştefan popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Acordul greco-macedonean şi securitatea balcanică”. * Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu, bună venit la Radio România Actualităţi. Ştefan Popescu: Bună seara, bun găsit tuturor.   Radu Dobriţoiu: Domnule profesor, o neînţelegere de mai mulţi ani cu impact asupra extinderii NATO se încheie printr-un acord important pentru securitatea balcanică. Ştefan Popescu: Aşa este. O problemă importantă securitară, iată, se rezolvă, dar şi un conflict identitar destul de vechi, care izbucneşte în 1991, odată cu independenţa Macedoniei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, până la independenţă grecii nu aveau o problemă, pentru că se considera această mică republică parte a Republicii Federale Iugoslave. După 91 însă situaţia a stat altfel, pentru că atât… Grecia şi-a construit identitatea pe moştenirea antică – gândiţi-vă că nu era vorba de iredentism, nici nu putea o ţară de 2 milioane de locuitori, cu probleme interne, dar această referinţă la antichitate pentru greci a adus beneficii, în 1981, Grecia integrează UE pentru că preşedintele Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, studiase Literele clasice şi a făcut totul pentru ca Grecia să intre chiar dacă nu era foarte pregătită şi am văzut mai târziu. Pe de altă parte, şi pentru macedoneni este o problemă, mă întreb şi eu, ca cercetător şi cunoscător al zonei, cum o vor rezolva, pentru că referina la antichitate, chiar dacă poporul macedonean, actual cu cele două componente identitare, macedo-bulgară, pentru că macedonenii sunt de fapt bulgarofoni, slavi, elementul slav…   Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte de Războaiele Balcanice. Ştefan Popescu: şi albanofonii… referinţa la antichitate permitea celor două elemente să se regăsească. Acum va trebui construit altceva. Radu Dobriţoiu: Pentru că se face referire la locul de unde a plecat Alexandru Macedon, unde s-a născut şi tocmai de aici şi era… şi sensibilitatea /…/. Ştefan Popescu: Şi la Filip al II-lea, la tatăl lui Alexandru Macedon. Macedonia, e drept, că ea ocupă nu cea mai mare parte a Macedoniei istorice – 37%; 51% se află în Grecia, restul se află în Bulgaria, şi bulgarii au referinţă la Macedonia. Dimitrov, liderul istoric comunist bulgar, era macedonean, de fapt, din părţile Bulgariei.   Radu Dobriţoiu: Şi Bulgaria a dorit să anexeze Macedonia – ne aducem aminte, la Războaiele Balcanice ‘912-‘913, cu România cu un rol esenţial şi atunci. Ştefan Popescu: Dar vreau să ai spun apropo de această construcţie identitară macedoneană, a dat anumite fructe pentru că comunitatea albaneză de fapt a fost divizată, o parte merge cu unitatea Macedoniei, iar numai o parte priveşte spre Albania, spre o ipotetică Albanie Mare. Radu Dobriţoiu: Sau spre Kosovo. Să amintim pentru ascultători, Macedonia se învecinează, are frontieră cu Kosovo, cu Albania, dvs aţi studiat…
Cititi mai departe articolul pe: Acordul greco-macedonean şi securitatea balcanică

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress