RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 septembrie, ora 21:05) – Emisiunea: „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu – Tema emisiunii: Realităţi şi ficţiuni: exerciţii militare versus fake-news cu intrarea în război – Invitaţi: Prof. Ştefan Ciochinaru şi Gen. Dan Grecu
Radu Dobrițoiu: Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu, cu o nouă ediţie a emisiunii „Euroatlantica”!…
Începutul de toamnă şi luna septembrie conturează o perioadă dominată de ştiri false propagate în spaţiul virtual, poveşti cu trăsături de Matrioşka. În fiecare an, Armata României are programate exerciţii de instruire, deplasări spre şi din poligoanele militare, unde au loc trageri pentru verificarea nivelului de instruire şi pregătire pentru testarea tehnicii de luptă. Nimic neobişnuit pentru persoanele care îşi verifică informaţiile şi mai ales sursa acestora.
Formule conspiraţioniste, mesaje trunchiate sau modificate cu inteligenţa artificială pentru a folosi imagini şi voci de lideri politici, România ar fi trebuit să intre în război miercuri, 3 septembrie 2025, cel puţin, dacă ar fi fost să credem valul de videoclipuri, postări şi mesaje de pe TikTok şi Telegram, care au inundat internetul în ultimele săptămâni. Evident, nimic nu s-a întâmplat, pentru că tot narativul propagandei era fals. Pe 15 septembrie ar începe mobilizarea generală pentru a intra în război de partea Ucrainei. Nimic mai fals, iar orice anunţ despre mobilizare se anunţă, în primul rând şi în mod oficial, chiar de la postul nostru de radio, adică de la Radio România Actualităţi, nu pe TikTok, nu pe Facebook. Sunt programate exerciţii de rutină care se desfăşoară periodic în conformitate cu legea.
Statul Major al Apărării organizează în perioada 15-19 septembrie, în judeţele Sibiu şi Mureş, exerciţiul de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare – MOBEX. O aplicaţie similară se va desfăşura lună viitoare în Bucureşti şi judeţul Ilfov.
O altă informaţie rostogolită în această lună în mediul online este cea legată de o demisie a şefului Statului Major General al Armatei Franţei, pe motiv că acesta s-ar fi opus trimiterii de trupe franceze în Ucraina. Nimic mai fals. După un mandat prelungit deja, şeful apărării din Franţa a condus deseori grupul de generali din coaliţia care susţine Ucraina. Generalul Thierry Burkhard se află la cârma armatei franceze din 2021 şi va fi înlocuit de generalul Fabien Mandon din Forţele Aeriene. Sub conducerea sa, forţele armate franceze şi-au consolidat prezenţa pe Flancul estic ale Europei şi au devenit mai active în cadrul NATO, pregătindu-se, în acelaşi timp, pentru un război de intensitate ridicată.
În fine, în această săptămână, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a acuzat Finlanda vecină că urmează un curs de confruntare pentru un război împotriva Rusiei şi a cerut din nou guvernului finlandez să plătească Moscovei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial. Privind în urmă, în istorie, vom constata că, de fapt, Rusia a invadat Finlanda şi invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Finlanda să se alăture NATO.
Discutăm la „Euroatlantica” despre ştiri false legate de intrarea României în război, despre dezinformările care, direct sau indirect, susţin cauze străine intereselor ţării noastre şi NATO.
Invitaţii ediţiei sunt profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, jurnalist şi analist de politică externă, şi generalul maior în rezervă Dan Grecu. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei – Realităţi şi ficţiuni: exerciţii militare versus fake-news cu intrarea în război. Bună seara, domnule profesor Ştefan Ciochinaru!
Ştefan Ciochinaru: Bună seara, bine v-am găsit!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Dan Grecu!
Dan Grecu: Am onoarea să salut! Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie. Îl salut pe domnul profesor!
Ştefan Ciochinaru: Am onoarea, domnule general.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.
Radu Dobrițoiu: O cascadă cu ştiri false, ori au fost create şi viralizate pentru a obţine trafic, audienţă, într-un context geopolitic dificil, ori sunt croite de specialiştii în dezinformare din răsărit. Domnule profesor Ştefan Ciocinaru, exerciţii normale de verificare a rezervei militare folosite ca instrument de propagandă şi dezinformare. Ce interese sunt în spatele acestor ştiri false şi cine le susţine?
Ştefan Ciochinaru: E limpede că se încearcă escaladarea fricii în societatea românească, pe toate aceste reţele despre care vorbiţi dumneavoastră, WhatsApp, TikTok, YouTube şi chiar Facebook. Noi am constatat în ultima vreme că s-au viralizat mesaje care induc panică, amplificând teme pe care le-aţi amintit şi dumneavoastră, la care aş adăuga şi eventuala sau posibila retragere a trupelor americane din România, a scutului antirachetă de la Deveselu, evident toate false. Aş adăuga cu voia dumneavoastră şi manipularea prin prezentarea unor clipuri oficiale, cum sunt cele din declaraţiile preşedintelui interimar, reutilizate cu prezentări alarmise şi scoate total din contextul lor iniţial. Care sunt interesele şi cine diseminează acest val de informaţii false, întrebaţi dvs. Răspunsul e simplu, dacă încadrăm ceea ce se întâmplă în România, în contextul mai amplu al războiului hibrid din Europa.
Serviciile de informaţii spaniole şi franceze au documentat, e bine cunoscut, operaţiuni de dezinformare ruseşti, menite să influenţeze alegerile din România, Moldova şi Georgia. Scopul, simplu, subminarea încrederii în democraţie şi decuplarea acestor state de Uniunea Europeană. De altfel, Uniunea Europeană identifică sute de cazuri de dezinformare, provenite în special din Rusia, dar şi din Belarus sau China, vizând nu doar Ucraina, ci şi Statele Unite, Franţa, Germania sau Polonia. Narativele false, propagate de Moscova, afirmă, de exemplu, că Uniunea Europeană vrea război. Uniunea Europeană e incapabilă să negocieze pacea. Evident, cu scopul de a discredita liderii europeni şi eforturile ţărilor membre ale Uniunii, de a coagula ajutorul pentru victima Ucraina. Este străveziu pentru toţi cei care privesc cu atenţie fenomenele că Moscova aplică din plin strategii de război hibrid şi război informaţional, cu scopul principal de a provoca creşterea tensiunii civice, urmărind instabilitatea socială şi erodarea încrederii în instituţiile naţionale şi europene. Să ştiţi că dezinformările sunt aceleaşi ca în România şi au acelaşi scopuri. Activează mecanismele primare de frică ale fiinţei umane. Mobilizare forţată, război total, pierdere de suveranitate, teme predilecte. Ele au un impact psihologic major, generând frică, nelinişte, neîncredere în propriile state şi tensiune socială adesea incontrolabilă. Să mai spunem doar că pentru toate acestea sunt folosite din plin tehnologiile de vârf care amplifică sofisticarea şi răspundirea falsurilor. În concluzie, şi încheie aici, acest prim răspuns, în România observăm campanii agresive ale Rusiei.
Campanii de dezinformare şi manipulare care se folosesc de fricile, alminteri legitime generate de conflictele de la graniţă, amplificate prin mesaje falsificate şi preluări scoase din context cu impact în panică şi nemulţumire. În acelaşi timp, la nivel european, aceste acţiuni fac parte din strategii deliberate de destabilizare care vizează instituţii, alegerii şi coeziunea democratică. Pentru noi românii nu trebuie să fie o surpriză. Rusia continuă ceea ce a început acum peste 200 de ani, şi anume destabilizarea prin orice mijloace a statului român.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Dan Grecu, exerciţii de verificare a rezervei militare şi peste an deplasări de tehnică militară spre şi dinspre poligoane militare. Ce trebuie să ştie populaţia despre aceste manevre intrate de multă vreme în rutina Armatei României?
Dan Grecu: Aveţi perfectă dreptate. Sunt activităţi militare de rutină, pur de rutină, care se desfăşoară încă după vremea lui Cuza, ca să nu venim aşa… Deci de la creare Armatei Române moderne s-au desfăşurat astfel de exerciţii. Ele se desfăşoară periodic, pe diferite zone, cu diferite mari unităţi. Nu este vorba de mobilizare, aşa cum citesc în marea presă românească. Se mobilizează, nu, nu se mobilizează armata. Armata se mobilizează doar în situaţia existentei unei stări de război şi când se declară mobilizarea, că este deschisă, că poate desfăşura în secret, astea sunt deja probleme de tehnică. Este vorba pur şi simplu de pregătirea armatei. Trebuie să ai o securitate, să ai o ţară care să fie sigură, ai nevoie de forţe care să o apere. Nu oricine să o apere. Trebuie să o apere armata, iar pentru asta trebuie să se pregătească şi este o treabă foarte simplă.
Dacă îmi permiteţi puţin să continui şi ceea ce foarte bine a prezentat domnul profesor, problema este cui foloseşte, în niciun caz nu foloseşte României. Foloseşte, bineînţeles, duşmanilor din România, celor care nu vor binele României, nu vor binele Ucrainei, nu vor binele şi liniştea democraţiei, pentru că ştirile false, fake news-ul, dezinformarea, n-au inventat-o nici ruşii, nici ucrainienii, nici noi, nici americanii, despre aşa ceva în Occident să studiază. De când ştiu eu că s-a trecut la acest învăţământ, învăţăturile lui Sun Tzu, care acum 2.500 de ani scria despre conceptul dezinformării, ca să o spun aşa. Mai mult, a fost primul care acum 2.500 de ani vorbea despre transformarea informaţiei într-o armă, iar ceea ce vedem acum în Ucraina, pentru că este cel mai apropiat exemplu, şi, bineînţeles, pornind de la aceasta, extrapolat la nivel european şi chiar la nivel mondial, vedem că pericolul propagandei, a dezinformării, că, până la urmă, denumirile sunt diferite, vorbim de război imagologic, vorbim de război informaţional, vorbim de propagandă, vorbim de înşelare, vorbim de toate formele, fiecare poate să le definească în orice fel. E vorba despre o formă care a devenit o adevărată armă, alături de armele cinetice, cele care produc efecte distructive, această formă produce efecte asupra mentalului individual şi colectiv, pentru că, pe măsură ce vedem că luptele continuă, tancuri cu tancuri, avioane cu rachete, rachete, antitancuri cu tancuri şi aşa mai departe, drone cu drone, devine din ce în ce mai clar că există un război paralel, dar subsumat acestor acţiunii şi cinetică, respectiv un război informaţional de propagandă, desfăşurat la toate nivelurile această propagandă, ca să-i spun, diseminarea, dezinformarea, diseminarea de ştiri false, respectiv contra-propaganda, devenind element al spaţiului operaţional. Aceste lucruri trebuie înţelese. Sunt state care au înţeles această ameninţare şi această realitate şi această ameninţare. Unele au încercat să adopte prin legi măsuri pentru limitarea fenomenului, altele au încercat, într-un fel sau altul, să limileze efectele, pentru că această armă, cum să spunem, această armă de influenţă în masă, de destabilizare în masă, putem să spunem, ştirea falsă folosită ca armă, creează tensiuni sociale cu care Europa nu s-a mai confruntat de o îndelungată perioadă de timp. Şi nu e vorba numai de Europa, e vorba la un moment dat de întreg mapamondul. Nu dăm exemple de miciuni sfruntate, dar astfel de ştiri care se propagă în condiţiile tehnologiei actuale cu o viteză de nemaiîntâlnit şi întâlneşte receptori care nu găsesc metode de a le contracara, în sensul că o iau de bună – am citit eu pe X media despre aşa ceva. Poţi să vii cu toate exemplele, el atât a citit. Ştirea nu-i rămâne foarte … ştirea în sine, dar efectul ştirii va rămâne în mentalul individual şi deseori colectiv prin propagarea ei în cascadă la sute, mii, zeci de mii şi uneori milioane de receptori. Asta este efectul distructiv până la urmă a fake news-urilor, a ştirilor false folosite ca armă non-cinetică în conflictele moderne.
Radu Dobrițoiu: Şeful Statului Major General al Franţei la finalul unui mandat prelungit, recunoscut pentru susţinerea Ucrainei, pentru consolidarea Flancului de est al NATO, susţinător al Corpului multinaţional NATO, sub comandă franceză, de pe teritoriul României. Iată că schimbarea, programată, de altfel, a şefului apărării din Franţa, este utilizată pentru a dezbina în legătură cu o eventuală forţă multinaţională de protejare a păcii în Ucraina. Domnule profesor Ştefan Ciochinaru, de ce această dezinformare, fake news, despre un cunoscut general francez care susţină Armata României?
Ştefan Ciochinaru: Un exemplu magnific de om şi de comandant, cum l-a caracterizat preşedintele Macron pe generalul Thierry Burkhard, care se afla în fruntea forţelor armate franceze din 2021. Cred că această caracterizare se află la temelia răspunsului pentru întrebarea dumneavoastră. Era un exemplu şi un simbol şi atunci trebuia dărâmat. De altfel, zvonurile spun că Emmanuel Macron a vrut să-l păstreze pe acest brav soldat pentru încă o vreme, tocmai datorită caracterului său exemplar în aceste vremuri grele şi pentru Franţa şi pentru Europa. Generalul Thierry Burkhard este o legendă vie. El a văzut sfârşitul prezenţiei militare în Africa, a văzut invadarea Ucrainei şi fapt de neiertat, a pus în mişcare ascensiunea armatei franceze. Absolvent al promoţiei cadeţilor Franţei libere la Şcoala militară Saint-Cyr, Thierry Burkhard s-a alăturat legiunii străine în Regimul II Paraşutişti străini şi a activat în Guiana Franceză, Irak, fosta Iugoslavie, Ciad şi Gabon. Aşa cum spuneam, o cariere exemplară şi tocmai de aceea trebuia lovit în cadrul războiului hibrid la care este supusă Franţa, care să nu uităm este lidera de facto a Uniunii Europene în efortul de susţinere al Ucrainei. Poate că puţină lume ştie că plecarea generalului Burkhard a fost de fapt instrumentalizată pe reţelele de socializare, în special pe întreaga galaxie de conturi care îşi arată sprijinul pentru Rusia. Rareori, potrivit presei franceze, plecarea unui şef francez al Statului Major al forţelor armate, a provocat atât de multe discuţii. De altfel, în încercarea de a dezamorsa situaţia, Ministerul Forţelor Armate a publicat o scurtă analiză a ştirilor false pro-ruseşti, care susţinau că generalul Burkhard şi-ar fi părăsit postul din cauza dezacordurilor cu Palatul Élysée. Astfel, şeful Statului Major al Forţelor Armate ar fi fost demis, vezi, doamne, chiar de preşedintele republicii, sau dacă nu, atunci ar fi demisionat brusc din cauza unui eşec strategic sau a dezacordurilor exprimate recent. Cum s-au răspândit aceste informaţii false? E o bună lecţie şi pentru noi. Pentru a susţine această teorie, multe relatări s-au bazat pe o conferinţă de presă reală în care, într-un exerciţiu fără precedent, generalul Burkhard a prezentat o imagine de ansamblu a ameninţărilor care apasă asupra Franţei spunând: „Franţa este primul adversar al Rusiei în Europa, nu eu o spun, ci Vladimir Putin”. Imediat presa pro-rusă din Hexagon a reacţionat sublimind că, de fapt, nu există în acest sens nicio declaraţie a preşedintelui rus. Prin urmare, ar fi o scurtătură, un nume greşit să spui că Rusia consideră Franţa o putere ostilă, după cum explica ziarul Opinion, de exemplu. Şi de aici, bulgărele de zăpadă s-a rostogolit nestingerit. S-a spus chiar că militarul ar fi minţit la cererea lui Emmanuel Macron. Această secvenţă, aparent inofensivă de conferinţă de presă, scurtătură stilistică şi remarci reinterpretate, a servit drept combustibil pe reţelele de socializare pentru o ţintire informaţională a comandantului militar, care în mod clar a urmărit să slăbească încrederea cetăţenilor francezii din armata lor şi, potrivit Ministerului Forţelor Armate, în sens mai larg să dăuneze coeziunii naţionale franceze.
La fel ca şi în România, la doar câteva ore de la retragerea generalului Burkhard, reţelele pro ruse din Franţa au declanşat o puternică campanie despre dictatura macronistă. Acum, după generalul Burkhard, după primul ministru, trebuie să plece şi Emmanuel Macron. O dovadă mai clară cu privire la războiul Moscovei împotriva Franţei şi împotriva întregii Europe nici că putea să existe. Se dovedeşte zilnic că Rusia nu este în război doar cu Ucraină. Rusia ţinteşte întreaga Europa direct şi indirect prin acţiuni de spionaj, atacuri hibride, încălcări ale spaţiului aerian, cum sunt cele care au avut loc acum în Polonia. Nu e lipsit de simnificaţie faptul că Alexander Dugin, ideologul lui Putin, a diseminat în ultimele 24 de ore informaţia că ar urma un tsunami pe plan mondial şi că de aceea media nu se ocupă de dronele din Polonia. Din nou, un fake news, din nou, o, cum să vă spun eu, o acţiune din panoplia războiului hibrid care ne arată, dacă mai era nevoie, că trăim în afeziul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, împotriva Europei, împotriva României.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Dan Grecu, a amintit profesorul Ciochinaru despre dronele ruseşti care au intrat acum două zile în spaţiul aerian al Poloniei. Primele informaţii arată că dronele doborâte identificate erau fără încărcătură explozivă, erau drone momeală. A fost tot o acţiune de derutare, de provocare, de inducere în eroare? Ce a dorit Rusia prin trimiterea acestor drone în Polonia.
Dan Grecu: O să vă dau răspunsul şi dacă aş putea după, dacă mai rămâne un minut, vreau să spun şi eu despre acea demisie a şefului.
Radu Dobrițoiu: Două minute.
Dan Grecu: Două minute. În primul minut, eu am denumit această acţiune o acţiune de testare, o acţiune de provocare şi o acţiune de show of force. De testare, să vadă reacţia Poloniei şi a NATO şi s-a văzut că statele reacţionează şi au totul bine pus la punct, atât aviaţia poloneză, cât şi poliţia întărită NATO a reacţionat, cât şi sistemele de apărare antiaeriană, drept dovadă toate dronele au fost jos. Provocarea a fost în sensul încălcării spaţiului aerian, tocmai de-aia probabil au fost doar drone momeală, să nu producă panică, să nu producă, pardon, pierdere, pentru că panică e clar că au produs, au închis toate avioanele, a fost stare de alertă în patru voievodate şi, nu în ultimul rând, să fie un show of force sau o arătare de forţe, ceva de genul uitaţi ce putem noi face, chiar dacă voi, Polonia, sunteţi cea mai puternică armată convenţională şi probabil că în bună măsură aşa şi este din Europa. Vreau doar să amintesc vis-a-vis de, despre trecera în rezervă a generalului Thierry Burkhard este, ceea ce citim noi de vreo patru-cinci zile, este o operaţiune şcoală. Dezinformare în ce sens? Pornşte de la o realitate. Există un şef de Stat Major General care printr-o contradicţie cu Macron şi-a dat demisia, dar asta s-a întâlnit în 2017.
Radu Dobrițoiu: În 2017, da…
Dan Grecu: Corect şi era generalul Pierre de Villiers, care a reacţionat la tăierea fondurilor ministerului, Statului Major-General, Ministerului Apărării, cu vreun miliard de euro în 2017, deci din bugetul deja alocat. S-a întâmplat, e, dar asta a fost extrapolat la situaţia de astăzi, când vedem că există tensiuni sociale în Franţa, există probleme politice, guvernul a căzut în urma moţiunii de cenzură, fostul ministrul al apărării se chinuie să facă funcţională Franţa.
Radu Dobrițoiu: Da, vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei „Realităţi şi ficţiuni, exerciţii militare vs. fake news cu intrarea în război”. Invitaţiei emisiunii au fost profesorul universitar Ştefan Ciochinaru, jurnalist şi analist de politică externă şi generalul maior în rezervă Dan Grecu.
Transcriere: RADOR RADIO ROMÂNIA
