RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 mai, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit! – vă spune Radu Dobriţoiu, cu o nouă ediţie „Euroatlantica”.
Ucraina şi Statele Unite au semnat un acord istoric promovat de preşedintele Donald Trump. Documentul va oferi Statelor Unite acces preferenţial la noi tranzacţii cu minereuri ucrainene şi va finanţa investiţiile în reconstrucţia Ucrainei. Cele două ţări au semnat tratatul după luni de negocieri, incertitudinea persistând până în ultimul moment, un acord extrem de important, inclusiv pentru securitatea României.
Dacă Ucraina va primi garanţii puternice de securitate, atunci între ţara noastră şi Rusia se va stabili o zonă pe care trupele ruseşti nu o vor putea traversa, pentru că ar pune în pericol investiţiile şi activele Statelor Unite. Washingtonul a obţinut ce şi-a dorit – acces la resurse şi minereuri importante.
Oficiosul militar american ”Stars and Stripes” arată că există o crescândă îngrijorare la Moscova că Rusia ar putea pierde avantajul în negocierile cu Statele Unite cu privire la războiul din Ucraina, odată cu semnarea acestui acord de parteneriat economic, deşi în mod public oficialii ruşi ridiculizează acordul, susţinând că transformă Ucraina într-o colonie minieră americană. Este foarte clar că în spatele scenei creşte nervozitatea elitei ruseşti că acordul ar putea reprezenta o nouă aliniere între Statele Unite şi Ucraina, care ar putea închide fereastra oportunităţii de a asigura un acord de pace care să avantajeze Moscova. Potenţialul unor relaţii mai apropiate între Statele Unite şi Ucraina ar putea însemna o mai mare probabilitate ca Rusia să continue să lupte pentru a se asigura că obţine cei mai buni termeni posibili pentru un acord de pace.
Ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, a evaluat într-un interviu pentru televiziunea CBS că acordul este o parte importantă a viitoarelor garanţii de securitate. Analizăm la Euroatlantica aceste evoluţii impuse de acordul încheiat între Washington şi Kiev. Invitaţii ediţiei sunt profesorul universitar Ştefan Popescu, diplomat doctor la Sorbona în istoria relaţiilor contemporane internaţionale, şi, cu un interviu înregistrat, analistul militar Radu Tudor.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediţiei: ”Acordul Ucraina-SUA: securitate economică și securitate militară”.
Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu!
Ştefan Popescu: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu! Bun regăsit!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi din nou la emisiunea Euroatlantica, la Radio România Actualităţi.
Domnule profesor Ştefan Popescu, un acord important semnat de guvernele de la Washington şi de la Kiev, ce presupune implementarea acestui parteneriat economic?
Ştefan Popescu: Presupune în primul rând pacea. Aceasta este condiţia esenţială pentru materializarea acestui acord într-adevăr important. Am putea spune că el deja îşi produce efecte prin simpla încheiere, mai ales după toate dificultăţile care au stat în calea încheierii acestui acord, şi de partea americană, şi de partea ucraineană, să ne aducem aminte că şi Europa şi-a dorit partea leului în ce priveşte elementele, mineralele, minereurile critice ale Ucrainei, pentru că, prin simpla lui semnare, se dă un impuls moralului ucrainean, moralului establishment-ului ucrainean de la Kiev, moralului militarilor aflaţi pe frontul ucrainean care apără Ucraina, li se arată practic o perspectivă, faptul că Statele Unite ale Americii au totuşi un interes în Ucraina. Dar, bineînţeles, noi trebuie să privim lucid, materializarea lui presupune, în primul rând trece prin încetarea ostilităţilor şi să nu uităm că cea mai mare parte a minereurilor critice, care, sub autoritatea Kievului, se află într-un oblast, faţă de care ruşii se află la 30 de kilometri, este oblastul Dnepropetrovsk, de aceea este esenţial ca ruşii să nu înainteze mai la vest. Pentru moment, ascendentul militar al Rusiei, deşi este real, totuşi frontul ucrainean rezistă, nu există o prăbuşire a Ucrainei şi acest lucru este cred că iarăşi un element foarte important.
Radu Dobrițoiu: Să ascultăm şi opinia analistului militar Radu Tudor.
După luni de negocieri dificile, Statele Unite ale Americii şi Ucraina au semnat un acord de înfiinţare a fondului de investiţii pentru reconstrucţie, ca recunoaştere a sprijinului financiar şi material semnificativ pe care Washingtonul l-a oferit Kievului de la invazia pe scară largă a Rusiei. Acest parteneriat economic stabileşte colaborarea dintre cele două guverne, investiţiile viitoare, activele. Domnule Radu Tudor, din perspectiva securităţii economice şi a celei militare, ce reprezintă acest acord?
Radu Tudor: În primul rând, reprezintă o veste bună pentru faptul că nu mai avem tensiuni între Statele Unite şi Ucraina şi că perspectiva păcii, pentru care preşedintele american, Donald Trump, depune eforturi insistente, devine mai realizabilă, mai aproape de ceea ce presupune efortul diplomatic în acest sens. Cred că şi Ucraina îşi doreşte foarte mult o relaţie funcţională cu Statele Unite. Am depăşit, să spunem, turbulenţele şi nemulţumirile şi vom vedea probabil în continuare acele elemente esenţiale de ajutor militar pentru că Ucraina să-şi poată apăra teritoriul şi să-i respingă pe invadatorii ruşi, care au creat cea mai mare tragedie europeană după Al Doilea Război Mondial. Aşadar, ne uităm la partea bună, ne dăm seama că americanii au ajutat în ultimii 11 ani, din 2014, au acordat un ajutor militar de securitate consistent Ucrainei, nu şi-a propus niciun alt preşedinte să ceară compensaţii pentru acest ajutor, dar iată că a venit Donald Trump şi el consideră că acest ajutor trebuie să aibă parte de o compensare economică şi se întâmplă lucrul acesta, cred că au ajuns la o formulă prin care să se evite orice idee de colonialism, de exploatare sau de dezavantaj pentru Ucraina, au ştiut bine să negocieze vecinii noştri şi să pună în valoare relaţia strategică cu Statele Unite.
Radu Dobrițoiu: Analiştii spun că acordul privind minereurile rare înrăutăţeşte situaţia pentru Rusia şi orice răcire a atitudinii lui Donald Trump faţă de Vladimir Putin ar arunca o umbră asupra aniversării de mâine, 9 mai, a lui Putin de celebrare a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Acordul dintre Washington şi Kiev precizează clar şi se referă la invazia pe scară largă a Rusiei, iar Departamentul de Trezorerie al SUA adaugă că niciun stat sau persoană care au finanţat sau susţinut maşina de război rusească nu vor avea voie să beneficieze de reconstrucţia Ucrainei. Domnule profesor Ştefan Popescu, este o schimbare importantă de retorică a administraţiei Trump?
Ştefan Popescu: Fără îndoială este o schimbare de retorică importantă, pentru prima dată, adică este, aţi amintit dumneavoastră, se arată explicit cine este responsabilul pentru război, cine este invadatorul, care este partea vătămată. În al doilea rând, dacă îmi permiteţi să fac o precizare legată de, într-adevăr, de cele spuse foarte bine de Radu Tudor, într-adevăr este primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii care cere compensaţii, dar această cerinţă vine şi în împinarea unor cereri ale propriului electorat. Donald Trump a fost votat şi pentru a nu mai cheltui, dacă vreţi, în 4 zări fondurile, resursele financiare ale Statelor Unite ale Americii. Deci este şi nu numai optica mult mai tranzacţională a preşedintelui Donald Trump, dar răspunde şi uneori aspiraţiilor celor care l-au votat. Dar, într-adevăr, este un acord şi din acest punct de vedere aveţi dreptate, mă leg de prima întrebare pe care mi-aţi pus-o. Din punct de vedere politic, acele cuvinte sunt foarte importante, aş spune un mesaj, primul mesaj important, primul semnal politic că Statele Unite ale Americii îşi reiau, dacă vreţi, susţinerea diplomatică pentru Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Analistul militar Radu Tudor declară că o prezenţă economică americană este tot timpul însoţită de o prezenţă militară. Americanii îşi vor proteja exploatările, îşi vor proteja oamenii care lucrează în acea zonă, îşi vor proteja afacerile de miliarde. Să-l ascultăm din nou pe Radu Tudor. Petrolul şi gazele sunt incluse alături de minereuri rare, în ciuda faptului că o mare parte din discuţiile despre acord se referă la bogăţia de minereuri a Ucrainei, acordul include şi prevederi pentru petrol, gaze naturale şi alte hidrocarburi. În toate cazurile, resursele rămân în proprietatea Ucrainei, chiar dacă Statele Unite vor avea acces la acestea. Includerea petrolului şi gazelor naturale a fost văzută ca o atenuare a poziţiei ucrainene, deoarece acestea nu erau în proiectele anterioare ale acordului. Domnule Radu Tudor, cât şi cum va susţine acest acord securitatea militară a Ucrainei?
Radu Tudor: Domnule Radu Dobriţoiu, haideţi să propunem radioascultătorilor noştri din această seară o variantă cât se poate de realistă din perspectiva acordului pentru petrol şi gaze. Dacă gazele, de exemplu, pe care Ucraina le are la dispoziţie ar putea să fie inclusiv în depozite şi în exploatări din Marea Neagră, atunci o prezenţă americană în exploatările de gaze din Marea Neagră sau de pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea frontierei cu România, ar putea să fie o veste excepţională. De ce? Pentru că o prezenţă economică americană este tot timpul însoţită de o prezenţă militară. Îşi vor proteja exploatările, îşi vor proteja oamenii care lucrează în acea zonă, îşi vor proteja business-urile de miliarde, şi lucrul acesta nu o pot face decât cu prezenţa trupelor. Singura ţară din flancul estic al NATO care poate asigura o prezenţă militară consistentă a americanilor pentru a proteja interesele din Ucraina este România. Aşadar, noi avem un interes de securitate uriaş, să nu plece trupele americane din România, să nu fie redus numărul lor, ba mai mult, ucrainenii ne ajută printr-un acord economic extins cu resursele de energie, în aşa fel încât americanii să aibă în proximitate trupe la dispoziţie care să protejeze aceste afaceri de miliarde. Pentru că Rusia va rămâne un stat ameninţător, Rusia nu va renunţa la politica sa agresivă, şi atunci şi americanii ştiu lecţia istoriei, aşa s-au comportat după Al Doilea Război Mondial, unde există o mare afacere există şi o protecţie securitară şi militară.
Radu Dobrițoiu: Acordul economic dintre Washington şi Kiev, domnule profesor Ştefan Popescu, va avantaja militar şi economic România? Mă gândesc la o zona de securitate, dar şi la implicarea ţării noastre în reconstrucţia Ucrainei şi, de ce nu, în aceste exploatări de minereuri…
Ştefan Popescu: Ca teritoriu mai mult, ca prepoziţionare a firmelor americane, dacă vor veni, sigur, prin portul Constanţa, dar nu numai. Sectorul energetic românesc să ştiţi că nu prea mai are resurse umane, asta este o altă problemă, cu atât mai mult specialiştii în minerit. Sigur am putea acorda un anumit sprijin pe partea de explorare şi nu ar fi puţin lucru, pentru că Ucraina are nevoie ca estimările făcute în perioada sovietică să fie confirmate, operaţiunile de explorare în minerit se pot întinde pe câţiva ani. Apoi, pe deschiderea unor suprafeţe, unor exploatări miniere, care, iarăşi, înseamnă, se poate duce şi spre 10 ani un asemenea proiect, aici resursele umane şi companiile româneşti nu le văd implicate la scară largă, eventual crearea unor uzine de rafinare a minereurilor care n-ar putea fi nu numai în Ucraina, poate şi în România, deci România ar putea interveni, să spunem, pe lanţul valoric şi bineînţeles cooperări punctuale, dar resursele, sectorul nostru energetic, în primul rând, media de vârstă este foarte mare şi nu mai sunt oamenii pe care îi aveam în anii ’90, gândiţi-vă, situaţia mineritului, câtă forţă de muncă s-a pierdut acolo, dar nu numai, pe toate ramurile energetice. Deci indirect, prin prepoziţionare, prin dezvoltarea infrastructurilor portuare, cred că deja este foarte mult şi România ar putea, alături de Moldova, Ucraina, beneficia, în mod direct, aş spune, de pe urma acestui acord, bineînţeles, care rămâne să fie confirmat de viitor, pentru că, aşa cum vă spuneam, operaţiunile de explorare durează câţiva ani buni, 4, 5, poate chiar 6 ani uneori, apoi exploatarea se poate întinde, deschiderea exploatării chiar 10 ani, deci e nevoie de 15-20 de ani uneori pentru materializarea la scară largă a acestui acord.
Radu Dobrițoiu: Aşadar, România se poate implica foarte mult din punct de vedere logistic, poate de aceea este foarte bine că în următoarea perioadă să accelerăm această construcţie de autostrăzi şi, bineînţeles, modernizarea căilor ferate.
Ştefan Popescu: Căilior ferate – aţi spus foarte bine modernizarea căilor ferate, cu alte cuvinte să punem capăt acestei crize, nu vreau să aduc discuţia în intern, dar vedeţi că se leagă, vorba lui Titulescu, daţi-mi o bună politică internă pentru a vă da o bună politică externă, proiectele de infrastructură pentru România sunt esenţiale dacă vrem să jucăm un rol important în reconstrucţia Ucrainei. Sigur, nu toate firmele americane sau occidentale care vor participa la reconstrucţie vor putea fi duse numai prin Polonia, deci România va fi o verigă importantă, iată de ce este bine ca şi noi să realizăm acest lucru şi să facem partea noastră, pentru că autostrăzile, proiectele să le terminăm, mai ales pe zona Moldovei şi, bineînţeles, porturile, inclusiv cele de la Dunăre, atenţie, sunt la fel de importante şi vor rămâne la fel de importante, în ciuda faptului că, poate, încetarea războiului va deschide calea mării prin Odesa şi, poate, Ismailul îşi va reduce importanţa, dar ele rămân importante.
Radu Dobrițoiu: Acordul Ucraina-SUA, securitate economică şi securitate militară. Domnule profesor Ştefan Popescu, va susţine acest proiect economic pacea în Ucraina sau, din contră, poate provoca Rusia pentru a continua invadarea ţării vecine?
Ştefan Popescu: Da, mi-aţi pus o întrebare dificilă. Este important să…, în primul rând, am spus, condiţia este să înceteze focul şi asta este foarte, foarte important. Îmi doresc ca Statele Unite ale Americii să pună o presiune consistentă pe Federaţia Rusă şi să nu existe o tentaţie, cum să spun, a decuplării dosarului ucrainean de restul…, de negocierile globale care au loc pe axa Washington-Moscova. Dar, fără îndoială, este clar că Federaţia Rusă va căuta să se apropie cât mai mult, să câştige teren, pentru că se apropie de zonele critice pentru a putea juca un rol, influenţa, dacă vreţi, cooperarea economică dintre Ucraina şi Statele Unite, pe de o parte, şi celelalte state occidentale. O intrare în Dnepropetrovsk, că am amintit, o înaintare mai mare în Zaporojia, regiune strategică, fără îndoială, nu va fi de bun augur pentru materializarea cât mai rapidă a acestui acord. În orice caz, Ucraina are nevoie să pună capăt conflictului şi să privească spre viitor, pentru că… Şi bineînţeles, încă un aspect, dacă-mi permiteţi, nici Federaţia Rusă nu va /duce războiul fără sfârşit/. Şi ea, la un moment dat, poate anul ăsta nu, dar la anul, sigur, va trebui să pună capăt războiului. Nici resursele lor nu sunt la nesfârşit, nelimitate.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, despre apărarea europeană impulsionată de războiul din Ucraina, Germania are un nou cancelar federal, care a fost ieri la Paris, dar şi la Varsovia. Va reuşi Germania, alături de Franţa şi Polonia, să recupereze timpul pierdut de apărarea europeană?
Ştefan Popescu: Germania are nevoie de 10 ani să-şi ducă forţele la un nivel decent, corespunzător, să spunem. Iată ce înseamnă decenii, 30 de ani de lipsă de investiţii în organismul militar. Sper, îmi doresc foarte mult ca Germania şi noul cancelar, care vine şi din zona business-ului, să găsească capacitatea de a dialoga cu Donald Trump, ştim că nu s-a prea înţeles cu ultimii doi cancelari, nici cu doamna Merkel, nici cu domnul Scholz, şi Germania să fie un liant, dacă vreţi, între Statele Unite şi Europa, pentru că Franţa, într-adevăr, are nişte capacităţi importante, ne bucură foarte mult această voinţă franceză de a /…/, dar nu are resursele Statelor Unite ale Americii şi /orice redimensionare a prezenţei americane pe an ar trebui să fie graduală/.
Radu Dobrițoiu: Vă rog să încercaţi să găsiţi o poziţie mai bună, că v-aţi pierdut semnalul…
Ştefan Popescu: Orice redimensionare a prezenţiei americane în Europa trebuie să se facă gradual, astfel încât europenii să poată face investiţiile necesare, care nu se realizează imediat.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, mâine, 9 mai, paradă militară la Moscova. Din punct de vedere al păcii în Ucraina, al diplomaţiei, vor fi transmise semnale pentru a putea identifica, spre exemplu, cine susţine Rusia şi cine pacea?
Ştefan Popescu: Fără îndoială, cei care sunt prezenţi acolo, vă puteţi închipui că sunt semnale în direcţia Federaţiei Ruse, nu se poate vorbi de un echilibru între Est şi Vest, iar din punct de vedere al ruşilor, vor dori, bineînţeles, ca de fiecare dată, vor să dea un mesaj de forţă, că sunt stăpâni pe situaţie şi că există posibilitate de a-i plia, de a se face presiuni la adresa lor. Într-adevăr, va fi un exerciţiu de imagine, dar, într-adevăr, prezenţele străine reprezintă de asemenea, vor fi semnificative, şi mai ales dacă vor fi din Europa.
Radu Dobrițoiu: Da, şi mă gândesc că dacă vor fi din Europa putem stabili foarte clar anumite ţări din Uniunea Europeană care se pot desprinde de blocul central şi pot afecta unitatea europeană în ceea ce priveşte pacea.
Ştefan Popescu: Fără îndoială. Vedeţi că /…/ care au voinţa să ajute Ucraina cum avem /Europa la 27 în cadrul acestei coaliţii/.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. Euroatlantica, la final. Titlul ediţiei: Acordul Ucraina-SUA, securitate economică şi securitate militară. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Ştefan Popescu, diplomat, doctor la Sorbona, în istoria relaţiilor contemporane internaţionale, şi cu un interviu înregistrat, analistul militar Radu Tudor.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
