RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 iulie, ora 22:33) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Dezbatem acum despre războiul din Ucraina cu invitatul ediţiei, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, fost locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale. Bună seara, domnule contraamiral Constantin Ciorobea!
Constantin Ciorobea: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat acest interviu pentru emisiunea „Agenda globală”, bun venit la Radio România Actualităţi!
Reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, Keith Kellogg, a ajuns astăzi cu trenul la Kiev, unde intenţionează să petreacă întreaga săptămână şi să discute cu autorităţile ucrainene reluarea transporturilor de arme, anunţată de preşedintele Donald Trump. Prima întâlnire a fost cu preşedintele Volodimir Zelenski. Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, cât de mult ar ajuta la desfăşurarea războiului reluarea ajutorului consistent al Statelor Unite?
Constantin Ciorobea: Dacă luăm un pic şi analizăm chiar primul moment al preşedintelui Trump, momentul în care a stopat livrarea armamentului şi chiar transferul de informaţii privind situaţia, informaţii necesare armatei ucrainene, am văzut acea ofensivă în zona Kursk şi, practic, Federaţia Rusă, pe acest fond de lipsă de echipamente şi lipsa informaţiilor primite de la partea americană, am văzut ce s-a întâmplat, practic ce nu reuşiseră mai mult de o jumătate de an, au reuşit încă într-o săptămână Federaţia Rusă, cu toate că nici acum nu au reuşit să elibereze în totalitate teritoriul Federaţiei Ruse. Deci, ce înseamnă reluarea aprovizionării armatei ucrainene? În primul rând vedem ceea ce a punctat şi preşedintele Trump, faptul că ucrainenii trebuie să se apere împotriva atacurilor din aer asupra cetăţenilor civili din Ucraina. Deci, acesta este primul punct şi cel mai important. Şi am văzut chiar zilele trecute că au ajuns şi la Cernăuţi, au lovit inclusiv ucraineni de etnie română care locuiesc în acea zonă, au fost sub pericol de a fi loviţi.
Deci, atacurile acestea din aer ale Federaţiei Ruse s-au extins aproape pe tot teritoriul Ucrainei şi pe fondul acesta poziţia Statelor Unite devine ca o necesitate în primul rând pentru a apăra cetăţenii civili şi oamenii care nu sunt implicaţi direct în acest conflict. După aceea, dacă se ajunge şi la acele echipamente, rachete cu bătaie lungă şi alte sisteme, care încă se negociază şi probabil reprezentantul Statelor Unite va discuta şi aceste aspecte, este un lucru benefic. Dar în primul rând, cele 17 sisteme Patriot promise de Statele Unite, bine, nu numai din Statele Unite, probabil şi alte ţări vor contribui cu aceste sisteme, vor aduce un plus sistemului de apărare al Ucrainei, combinat cu ceea ce trimit şi statele membre NATO din Europa, vor reuşi să stabilizeze frontul, pentru că, practic, Rusia a negociat, sau, mă rog, s-a făcut că negociază, tocmai pe fondul acesta de a rupe coeziunea ţărilor care sprijină Ucraina şi în ideea continuării acestui război de uzură şi, la un moment dat, cu aceste bombardamente pe întregul teritoriu al Ucrainei, cetăţenii ucraineni să îşi piardă încrederea în cei care guvernează Ucraina şi în felul acesta, practic, să se ajungă la obiectivul dorit încă din 2022, acela ca toată Ucraina, întreaga Ucraină să fie sub controlul Federaţiei Ruse, ceea ce este foarte bine că Statele Unite nu mai permit uciderea acestor cetăţeni civili, care nu au implicare în război şi sunt destul de departe de front ca să poată influenţa cumva ce se întâmplă în regiunile acelea care, chipurile, Federaţia Rusă vrea să le protejeze.
Radu Dobrițoiu: Într-o schimbare majoră de poziţie faţă de Rusia, preşedintele Donald Trump a ameninţat Moscova cu consecinţe financiare dure, dacă va continua să refuze pacea cu Ucraina şi a anunţat totodată o nouă formulă de aprovizionare a Ucrainei cu armament american, declaraţiile au fost făcute la Casa Albă după o întâlnire avută cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, sunt şanse pentru pace? Poate fi Rusia impresionată de aceste presiuni făcute de Statele Unite?
Constantin Ciorobea: Să sperăm că… Nu ştiu dacă vor fi influenţate de aceste măsuri, dar stabilizarea frontului şi, evident, rezultarea faptului că Federaţia Rusă nu mai poate avansa în Ucraina mai mult decât au făcut pe aliniamentul, mă rog, cât o să mai reuşească până se va stabiliza frontul pe noile aliniamente, mai ales în Doneţk, vorbesc, Lugansk practic e ocupat de Federaţia Rusă, în acel moment se va ajunge la discuţiile acestea de pace la care deja se începuseră renegocierile, adică cumva o acceptare a situaţiei de fapt existente pe front. Sunt nişte teritorii ocupate de Federaţia Rusă şi de aici să se plece la aceste negocieri de pace. Deci, nu exclud în totalitate acest lucru, în condiţiile în care Federaţia Rusă îşi va da seama că nu va mai putea înainta, în condiţiile în care şi această lipsă de aprovizionare cu armament a Ucrainei nu a dus la o ofensivă, să spunem, deosebit de puternică a Armatei Federaţiei Ruse. Au fost, într-adevăr, infiltrări, sunt nişte poziţii preliminare pentru ofensivă împotriva Pokrovsk-ului şi Konstantinovka, dar să vedem cum evoluează, nu e nimic cert. Deci, încă Federaţia Rusă, în condiţiile în care va vedea că cresc aceste pierderi de vieţi omeneşti şi se afectează viaţa de zi cu zi de pe teritoriul Federaţiei Ruse, prin lovituri asupra depozitelor şi a rafinăriilor şi tot ce înseamnă aprovizionarea cu armament şi echipamente a frontului din Ucraina, deci, inclusiv situaţia de pe teritoriul Federaţiei Ruse, s-ar putea ca la un moment dat preşedintele Putin să considere că este de ajuns ceea ce a ocupat.
Radu Dobrițoiu: Domnule contraamiral Constantin Ciorobea, vă mulţumesc pentru acest interviu!
Transcriere RADOR RADIO ROMÂNIA
