Ucraina – spre o nouă strategie de război?

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 februarie, ora 21:04) – Emisiunea: „Euroatlantica” – realizator: Radu Dobriţoiu

Bun găsit! Supranumit „Leopardul zăpezii”, noul şef al Statului Major al Apărării din Ucraina, generalul locotent Oleksandr Sîrskîi, doreşte să reseteze armata, după o perioadă în care rezultatele de pe front nu au fost tocmai cele aşteptate de ucraineni şi de Occident.

”Doar schimbările şi îmbunătăţirea constantă a mijloacelor şi metodelor de război vor face posibilă obţinerea succesului pe această cale”, a scris Sîrskîi într-o postare pe Telegram, indicând dronele şi războiul electronic ca exemple de noi tehnologii ce ar ajuta Ucraina să obţină victoria.

Pe măsură ce ne apropiem de împlinirea celui de-al doilea an de la invazia declanşată de Rusia în Ucraina, speranţele obţinerii unei victorii de către trupele Kievului se diminuează, acestea pregătindu-se pentru un război de lungă durată. În schimb, trecerea la o strategie de apărare activă i-ar permite Ucrainei să-şi adune forţele anul acesta şi să se pregătească mai bine pentru o contraofensivă reuşită în 2025.

După ce trupele sale nu au reuşit să elibereze zone mari din sudul ţării, aşa cum era planul iniţial, Volodimir Zelenski a ordonat armatei să construiască noi fortificaţii în zone cheie ale liniei frontului, semnalând o trecere de la o postură ofensivă la una defensivă. Mai mulţi factori vor determina dacă strategia de apărare activă, menţinerea liniilor de apărare şi găsirea punctelor slabe în apărarea inamicului, combinate cu atacuri aeriene cu rază lungă de acţiune, vor da rezultate.

Rămân multe întrebări fără răspuns legate de cât de mult poate şi îşi doreşte Occidentul să continue să susţină lupta Ucrainei, iar dacă o face, în ce măsură. Cu toate că ţările europene oferă sprijin financiar, Statele Unite sunt cea mai mare sursă de aprovizionare cu ajutoare militare pentru Ucraina. Discutăm la „Euroatlantica” despre regândirea noii strategii militare de apărare a Kievului.

Invitaţii ediţiei sunt contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, şi Tudor Curtifan, redactor-şef Defence România. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Ucraina – spre o nouă strategie de război?”

Bună seara, domnule contraamiral Vergil Chiţac!
Vergil Chiţac: Bună seara, domnule Dobriţoiu, dvs. şi ascultătorilor emisiunii!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Tudor Curtifan!
Tudor Curtifan: Bună seara, domnule Dubriţoiu! Bună seara, ascultătorilor! Şi bună seara, domnule contraamiral Chiţac!

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”, bun venit la Radio România Actualităţi. Domnule contraamiral Vergil Chiţac, să pornim, vă rog, discuţia despre Ucraina de la declaraţiile făcute de Donald Trump în campania electorală. Ideea că am putea ignora comentariile lui Donald Trump privind potenţiala abandonare a NATO, deoarece intenţia sa reală ar putea fi diferită, poate fi una greşită şi asta pentru că descurajarea funcţionează doar atunci când angajamentul faţă de apărarea colectivă este absolut şi lipsit de ambiguitate. Astăzi a avut loc o nouă reuniune a grupului de contact pentru Ucraina, aşa-numita Iniţiativă Ramstein, în corelare cu sprijinul SUA pentru Europa.

Domnule contraamiral, va primi Ucraina ajutorul de zeci de miliarde de dolari din Statele Unite?

Vergil Chiţac: Domnule Dobriţoiu, legat de Donald Trump şi de perspectivele acestea exacerbate şi frica asta exacerbată că dacă va veni la conducerea Statelor Unite după alegerile din noiembrie lucrurile se vor schimba dramatic, eu nu sunt aşa de sceptic şi îmi aduc aminte ce spunea John McCain, regretatul John McCain, care a fost, nu-i aşa, preşedintele Comisiei de apărare şi securitate din Senatul Statelor Unite, şi spunea aşa: ‘Să fiţi atenţi la ceea ce face Trump şi nu la ceea ce spune Trump’. Lucrurile nu sunt aşa de dramatice. În fond, ceea ce a cerut el cât a fost preşedinte a fost un lucru normal, stabilit cumva, dacă nu mă înşel, la Cardiff.
Radu Dobrițoiu: Summitul din Ţara Galilor, da.
Vergil Chiţac: La summitul din Ţara Galilor, când s-a spus foarte clar că toţi aliaţii NATO trebuie să contribuie – mă rog, să contribuie, să îşi aloce 2% din PIB pentru apărare. Şi a avut o retorică corectă, pentru că, în linii mari el îi spunea doamnei Merkel atunci, că, totuşi, dacă vă aduceţi aminte, controversa a fost cu cancelarul Angela Merkel, îi spunea aşa: bun, voi, germanii, nu alocaţi 2% din PIB pentru apărare, cumpăraţi gaz de la ruşi, iacătă, vreţi şi Nord Stream 2, vă rog să vă aduceţi aminte, care, de fapt, Nord Stream 2, crea dependenţa faţă de gazul rusesc. Banii voştri merg la ruşi, care vă ameninţă, şi îmi cereţi mie Statele Unite să vă apăr. Domnule, era o logică corectă.

Radu Dobrițoiu: Sigur că da. O scurtă paranteză, dacă îmi permiteţi, una este, să spunem, 1,6% sau 1,2% din PIB-ul Germaniei, a treia economie din lume, şi una 2% din PIB-ul României pentru apărare. Vă rog să vă continuaţi ideea, gândindu-ne şi la Ucraina.

Vergil Chiţac: Bun, acum, revenind, sigur că trebuie ca strategia militară a Ucrainei, strategia Ucrainei să se schimbe, şi cu două componente: strategia militară, despre care o să vorbim, dar eu mă gândesc şi la o strategie suport, şi mă refer la suportul economic, financiar şi militar pe care celelalte state, statele occidentale, statele NATO în special, trebuie să le aloce. Dar, de fapt, să ştiţi că abordarea acestui subiect prima dată a apărut odată cu interviul, destul de controversat la vremea aceea, dat de generalul Zalujnîi, care la momentul acela era şeful Statului Major General al Armatei ucrainene, dat în noiembrie, la început, anul trecut, pentru „The Economist”, în care spunea, şi îmi aduc aminte foarte exact, că războiul din Ucraina a intrat în impas.
Cum precizaţi şi dvs., după cinci luni de contraofensivă, generalul Zalujnîi observa că fontul nu înaintase decât 17 km, ăsta era rezultatul final. Pe de altă parte, nici ruşii nu obţinuseră succese spectaculoase. Vă aduc aminte că le-au trebuit 10 luni ca să cucerească Bahmutul, un oraş de numai 40 km?, şi au consumat enorm de multe resurse şi au înregistrat pierderi considerabile. Şi spunea generalul Zalujnîi atunci, corect, din punctul meu de vedere, că acest impas sau nu este din cauza faptului că, ştiu eu, luptătorii, comandanţi deopotrivă şi soldaţi, nu au avut calitatea necesară sau altceva, pur şi simplu cauza era nivelul tehnologic. Adică, ucrainenii şi ruşii se vedeau unii pe alţii şi fiecare ştia ce face celălalt. Or, e limpede, lucrul ăsta este valabil şi acum, că actualul război poziţional riscă să se cronicizeze pe termen mediu şi nu se poate ieşi din impasul ăsta sau, dacă vreţi, va câştiga cine va face un salt tehnologic în domeniile de care aţi vorbit: drone aeriene şi maritime, să vorbim şi de dronele maritime, război electronic, capabilităţi antiaeriene şi utilizarea inteligenţei artificiale. Cred că asta va fi strategia pentru următoarea perioadă. O preia şi generalul Sîrskîi. Aşa cum aţi precizat, spune că: domnule, ne concentrăm pe război electronic şi pe drone. Şi, dacă vreţi, putem intra în detalii militare.

Radu Dobrițoiu: O să intrăm imediat în detalii. Domnule Tudor Curtifan, aţi publicat pe DefenseRomania.ro mai multe articole documentate despre această nouă abordare a războiului de către Ucraina, cu trupe mai puţine decât Rusia. Cum ar intenţiona Kievul să ducă luptele în al treilea an de război?

Tudor Curtifan: Ucraina se află într-o situaţie dificilă. Într-adevăr în momentul actual frontul e blocat. Contraofensiva mult aşteptată nu a dat rezultatele dorite. Poate aici cred că ar fi necesară şi o paranteză, cred că a fost şi o presiune oarecum foarte mare şi din partea media internaţională şi din partea mai multor factori de decizie cu privire la ceea ce se putea obţine în această contraofensivă. A fost şi o presiune mare şi aşteptările au fost uriaşe, mai ales după contrafensiva din 2022, când a fost eliberat un număr semnificant din teritoriul Ucrainei. Chiar atunci, dacă nu mă înşel, cu siguranţă actualul general Sîrski era comandantul contraofensivei de succes, când în Harkov au fost eliberaţi în doar 5 zile. Harkov-ul a fost eliberat cam în cinci luni, în cât au cucerit ruşii, deci, inclusiv şi ulterior în Herson. Dar într-adevăr tot aceleaşi general Sîrskîi a condus şi apărarea oraşelor Soledar şi Bahmut, cum foarte bine s-a precizat şi înainte.

Din perspectiva mea, Ucraina, într-adevăr un război de uzură nu ar rupe Ucraina în momentul actual, Federaţia Rusă are capacitatea de a rezista şi au această anduranţă la suferinţă, şi din punct de vedere social, din punct de vedere al populaţiei, şi din punct de vedere al frontului. Au foarte multe resurse, inclusiv umane, şi cred că aici Ucraina are de suferit. Şi a fost şi o dezbatere, dacă ţineţi minte, în urmă cu câteva săptămâni cu privire la crearea unui cadru legislativ pentru mobilizare a încă 500.000 de militari în Ucraina şi se caută cadrul legislativ pentru acest lucru. Fostul comandant Zalujnîi şi el a fost implicat în această dezbatere. Deci, situaţia e complicată şi din punct de vedere al resursei umane, inclusiv şi din punct de vedere al armamentului de pe front în momentul actual. Ce se va întâmpla e greu de estimat. În momentul actual, după cum am precizat, consider că un război de uzură ajută Federaţia Rusă şi împinge sau încearcă Rusia să împingă către o soluţie politică. Nu ştiu, s-a vorbit foarte mult de soluţia coreeană, tot la fel, au fost săptămâni întregi în care s-a vorbit de soluţia coreeană de îngheţare a conflictului. E dificil, şi întrebarea mea e ce se va întâmpla dacă, după alegerile prezidenţiale din 17 martie, Vladimir Putin va fi obligat, printr-o formă sau alta, să apeleze la o mobilizare generală şi să treacă întreaga economie a Federaţiei Ruse la o economie de război. Pentru că azi vorbim de aşa-numita mobilizare parţială, pe baza acestor „voluntariate” – cu ghilimelele de rigoare.

Radu Dobrițoiu: Soluţia coreeană, fără un tratat de pace, însă… tratat de pace absolut necesar dacă Ucraina doreşte să se alăture Uniunii Europene şi NATO.

Domnule contraamiral Vergil Chiţac, să ne referim şi la Marea Neagră, la o nouă abordare a războiului maritim de către Ucraina. Bloggerii militari ruşi şi un fost consilier de la Kremlin au anunţat în această seară că a fost demis comandantul flotei ruseşti la Marea Neagră, amiralul Viktor Sokolov. De la începutul războiului, Ucraina susţine că a distrus 25 de nave şi şalupe militare ruseşti şi un submarin. Sunt, domnule contraamiral, dronele maritime o soluţie pentru noua strategie a Kievului de apărare activă?

Vergil Chiţac: Cu siguranţă. Ele au fost foarte eficiente în războiul naval din Marea Neagră pe care ucrainenii l-au purtat. Spre exemplu, ieri, pe 14 februarie, ucrainenii au distrus cu ajutorul unei drone maritime o navă de debarcare de mari dimensiuni a flotei ruse la Marea Neagră, „Cezar Kunikov” – dacă nu mă înşel. Una peste alta, Ucraina a scufundat şi a avariat grav peste 20 de nave militare ruseşti, începând cu celebrul crucişător „Moskva”, mândria flotei ruse la Marea Neagră, asta reprezentând cam o treime din Flota Militară Rusă la Marea Neagră. Au fost două consecinţe extrem de importante pentru ucraineni. Lucrul ăsta a asigurat un coridor maritim în vestul Mării Negre, foarte aproape de coastă, care permite Ucrainei să-şi exporte o mare parte din cereale şi alte produse din porturile sale, în special din Portul Odesa. Ăsta este un avantaj economic important pentru economie, lovită de război. Din datele mele, în ultimele şapte luni, Ucraina a transferat 22,6 milioane tone de marfă, în peste 700 de nave care au intrat şi au ieşit din Bosfor.

O altă consecinţă, dincolo deci de coridorul acesta – şi-a securizat coridorul maritim de transport, extrem de important! -, a fost că flota rusă a simţit pericolul şi s-a retras de la Sevastopol, unde era baza navală esenţială, şi s-a dus spre estul Mării Negre, în Novorossiisk, care este cel mai mare port. Practic, în momentul de faţă, rareori, foarte rar, nave militare ruseşti se aventurează în partea vestică a Mării Negre. Mai mult decât atât, Convenţia de la Montreux din 1936 interzice oricărui stat riveran să-şi transfere navele militare prin Bosfor, ceea ce înseamnă că Rusia nu-şi poate aproviziona, nu-şi poate transfera nave militare în Marea Neagră pentru a-şi întări flota maritimă diminuată.

Deci, nu e nevoie de o schimbare a strategiei militare la Marea Neagră a Ucrainei. Este foarte eficient cum au jucat, cum au luptat până acum.

Radu Dobrițoiu: Putem să ne gândim, învăţând din ceea ce face Ucraina în Marea Neagră, şi la Forţele Navale Române? Ar fi dronele maritime o soluţie ieftină şi eficientă, rapidă şi pentru Forţele Navale Române?

Vergil Chiţac: Bun, asta în cazul în care am fi agresaţi. Noi trebuie să avem nave militare, domnule Dobriţoiu. Noi trebuie să ne dezvoltăm, să avem capabilităţi militare. E păcat că s-a pierdut timpul pentru Programul Corvetă, care, dincolo de cele patru corvete pe care acum puteam să le avem – şi ştiţi, am mai discutat în emisiunea dvs. -, intrau şi cele două fregate pe care le avem în etapa a doua de…
Radu Dobrițoiu: Upgrade-ul la cele două fregate.
Vergil Chiţac: Sigur că da. Noi trebuie să avem, pentru că este de imaginat şi este foarte probabil ca Rusia în următoarea perioadă – deja se vede cum i-au şicanat pe bulgari vara asta – să acţioneze în sensul în care să împiedice exploatarea hidrocarburilor pe care le avem noi în Marea Neagră, în zona off-shore. Şi atunci, nouă ne trebuie platforme luptătoare, nave serioase, ca prezenţa noastră în Marea Neagră să fie consistentă şi să putem să ne apărăm, să putem să descurajăm astfel de acţiuni şi, dacă se poate – de ce nu? -, poate sunt prea optimist, să modelăm mediul de securitate la Marea Neagră.

Radu Dobrițoiu: Domnule Tudor Curtifan, noul comandant al armatei ucrainene mizează totul pe Avdiivka. Generalul Sîrskîi a aruncat în luptă una dintre cele mai bune brigăzi ale sale pentru a ţine poarta Donbasului – citez un titlu din „Defense România”. Face parte această manevră militară din noua strategie de război a Ucrainei? Domnule contraamiral avem o mică problemă tehnică, iată, este vorba de manevre şi insistenţa ucrainenilor pe Avdiivka. Este aceasta parte din noua strategie de război a Ucrainei? Acolo sunt în acest moment pierderi foarte mari.

Vergil Chiţac: Am înţeles că şi-au retras trupele acolo şi le deplasează, nu şi-au retras tot, dar le deplasează şi atacă în alte zone unde cred ei că ruşii sunt mai mai vulnerabili. Cred că ar fi bine să revenim puţin la dronele aeriene, pentru că este ceva de spus. Ei sunt extrem de avansaţi în zona asta şi mult mai avansaţi decât ruşii, domnule Dobriţoiu. Şi eu cred că dronele astea pot schimba, sigur pe uscat, pot schimba războiul în Ucraina, pentru că sunt din ce în ce mai multe, sunt construite din componente, să spunem, disponibile şi costă numai câteva sute de dolari, vreo 400 dolari, şi se pot strecura chiar şi în turelele tancurilor. De exemplu, într-o săptămână, citeam acum ceva timp, în toamna lui 2023, dronele acestea ucrainene au distrus 75 de tancuri ruseşti, 101 tunuri mari şi multe altele. Deci, într-adevăr şi eu previzionez, s-a şi spus, saltul acesta va fi sau dezvoltarea va fi în zona dronelor aeriene şi maritime şi, de asemenea, în războiului electronic, război electronic despre care ar trebui să vorbim, pentru că aici ruşii sunt foarte buni. Ştiţi bine, adică n-am mai auzit de mult ca rachete ucrainene să lovească ţinte ruseşti. Se pare că…
Radu Dobrițoiu: … au fost bruiate de ruşi…
Vergil Chiţac: Au fost bruiate şi au activat la războiul electronic şi au reuşit să le devieze de la ţintă.

Radu Dobrițoiu: Să revenim la domnul Tudor Curtifan, repet întrebarea: noul comandant al armatei ucrainene mizează totul pe Avdiivka, generalul Sîrskîi a aruncat în luptă una dintre cele mai bune brigăzi. Citez un titlu din Defense România: „Face parte această manevră militară din noua strategie de război a Ucrainei?”

Tudor Curtifan: Da, consider că se încearcă rezistarea sau Ucraina încearcă să reziste cât mai mult. Dar să nu se repete scenariul de la Bahmut în zonă, pentru că, aşa cum s-a precizat şi în materialul pe care l-aţi citat, diferiţi analişti internaţionali, analişti militari precizau că problema pentru Ucraina nu e dacă se va întâmpla, dacă va cădea oraşul, ci când va cădea oraşul. Şi acum cred că Ucraina se gândeşte, ia în calcul cu siguranţă şi acest scenariu cu privire la căderea oraşului.

Dar din punctul meu de vedere Federaţia Rusă nu este nici într-o situaţie foarte plăcută, dacă îmi permiteţi un asemenea cuvânt, pentru că în momentul în care s-au anexat ilegal cele patru regiuni, pe care Federaţia Rusă nu le controlează în totalitate, mă refer la Herson, Zaporojjie, Doneţk şi Luhansk, din care mare parte controlează zona Luhansk-ului, ei sunt, practic, din acest moment obligaţi inclusiv la negocieri, regiunile au fost anexate, au fost introduse în constituţie ş.a.m.d., deci, sunt obligaţi din acest punct de vedere, să ţină cont de acest lucru şi să încerce să preia aceste regiuni, ceea ce e foarte dificil de crezut că se va întâmpla, pentru că, aşa cum s-a precizat, Ucraina în continuare rezistă pe front.

Ucraina cred că are nevoie de foarte multă tehnică militară şi s-a vorbit înainte de drone şi într-adevăr, citeam chiar şi un articol recent pe care şi noi l-am publicat cu Mihailo Fedorov, care este ministrul ucrainean al transformării digitale, şi el spunea că în acest moment Ucraina a reuşit sau a atins performanţa de a produce mii de drone, se produc zeci de mii de drone, inclusiv lunar, şi s-a ajuns din urmă Federaţia Rusă, pentru că şi Federaţia Rusă produce un număr mare de drone. Deci, suntem într-un război al dronelor şi într-un război al noii tehnici militare. Dar cred că Occidentul, măcar acum, în al 12-lea cea ar trebui să se trezească, inclusiv mă refer la lumea liberă, Europa, Statele Unite ş.a.m.d., ar trebui să se trezească şi să ofere Ucrainei un sprijin mai accentuat, pentru că, într-adevăr, nimeni nu neagă sprijinul pe care Ucraina l-a primit, doar că, dacă ne aducem aminte încă de la începutul invaziei, sisteme antitanc ş.a.m.d., sprijinul a venit etapizat. Niciodată în Ucraina sau noi nu am fost cu un pas înainte pentru Ucraina cu tehnica de care avea nevoie pentru a respinge Federaţia Rusă, nu doar a rezista, dar şi a respinge. Pentru că, din punctul meu de vedere, respingerea Rusiei şi împingerea Rusiei cât mai departe de graniţele Alianţei Nord-Atlantice e principalul pilon privind securitatea Alianţei. Pentru că să ne imaginăm cel mai horror scenariu, din perspectiva mea şi cu siguranţă a multora, ca Ucraina să colapseze, să se prăbuşească şi, în urma acestui fatig ori fatiga oboselii de război din societatea occidentală, şi să ne trezim cu Federaţia Rusă inclusiv la gurile Dunărei şi, un scenariu înspăimântător, cu Federaţia Rusă reuşind să facă acea joncţiune şi să conecteze acel culoar din Donbas până în Transnistria şi să ajungem vecini cu Federaţia Rusă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Curtifan, vom constata în acest an o intensificare a acţiunilor de luptă în spectrul electromagnetic şi în spaţiul cibernetic, ca parte a noii strategii de război a Ucrainei?
Tudor Curtifan: Eu cred că da. Şi, în primul rând, Ucraina încearcă să blocheze acest război electronic, în care, cum aţi spus, Federaţia Rusă excelează. Şi amintiţi-vă că tot ceea ce s-a întâmplat cu blocarea semnalului GPS în jumătate din Polonia şi pe coridorul survolat, asta face parte din testarea unor noi sisteme foarte puternice de război electronic, pe care Rusia se pregăteşte să le utilizeze chiar în Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final, titlul ediţiei: „Ucraina – spre o nouă strategie de război?”
Invitaţii ediţiei au fost contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, şi Tudor Curtifan, redactor-şef Defense România.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*