RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 iunie, ora 21:05) – Euroatlantica, realizator: Radu Dobriţoiu.
Bun găsit! La sfârşitul acestei săptămâni se va desfăşura în Elveţia cea mai importantă conferinţă de pace pentru Ucraina, din perspectiva numărului de ţări participante. Aproximativ 90 de state şi organizaţii, jumătate din Europa, au confirmat participarea la dezbateri, a anunţat preşedinţia Elveţiei. Rusia nu va fi prezentă la summit-ul pentru pace din Elveţia. Moscova nu a fost invitată, dar spune că oricum nu ar fi participat, deoarece conferinţa se bazează pe propunerile de pace ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pe care Rusia le respinge. Scopul acestei reuniuni a şefilor de stat şi de guvern, programată sâmbătă şi duminică, este de a dezvolta o înţelegere comună a unei căi către o pace justă şi durabilă în Ucraina. Aceasta ar trebui să fie baza unui proces de pace. Majoritatea participanţilor vor fi lideri de top, aproximativ jumătate fiind şefi de stat sau de guvern şi reprezentanţi ai unor organizaţii precum Naţiunile Unite. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz sunt aşteptaţi să participe la summitul din staţiunea Bürgenstock, de lângă Lucerna. Vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, va participa în numele Statelor Unite, de asemenea, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, Jake Sullivan.
Brazilia şi China au spus că nu vor lua parte la conferinţă decât dacă ambele părţi, inclusiv Rusia, sunt la masa negocierilor, potrivit oficialilor elveţieni citaţi de ABC News. Aproximativ 4000 de militari vor fi desfăşuraţi pentru a asigura securitatea conferinţei şi sprijinirea transportului aerian, au spus oficialii, adăugând că a fost observată o creştere a atacurilor cibernetice în perioada premergătoare summit-ului. Conferinţa găzduită de Elveţia urmează după summitul G7 din Italia vecină.
Discutam la „Euroatlantica” despre drumul spre pace de la războiul din ţara vecină. Invitaţii ediţiei sunt profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii.
Eu sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Summitul pentru pace din Elveţia, o şansă pentru Ucraina”.
Bună seara, domnule Claudiu Degeratu! Hristos s-a înălţat!
Claudiu Degeratu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Florin Jipa! Hristos s-a înălţat!
Florin Jipa: Bună seara, mulţumesc de invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi!
La Berlin s-a desfăşurat în această săptămână a treia Conferinţă Internaţională privind reconstrucţia Ucrainei, cu peste 2000 de reprezentanţi din politică şi din mediul de afaceri. La Bruxelles s-a desfăşurat astăzi, sub preşedinţia Statelor Unite, cea de-a 23-a reuniune a grupului de lucru pentru Ucraina la nivel de miniştri ai apărării din aproximativ 50 de ţări, în principal din NATO. Iată, sâmbătă şi duminică avem Summitul de pace din Elveţia.
Domnule Claudiu Degeratu, o săptămână dominată de acţiuni în sprijinul Ucrainei. Mesajele transmise în această săptămână, eforturile diplomatice consistente, au şanse să ajute la identificarea unei soluţii de pace în Ucraina, ţinând cont că Rusia nu doreşte să participe la negocieri?
Claudiu Degeratu: Cu siguranţă, eforturile în sensul unei soluţii de pace făcute în această perioadă sunt foarte importante, indiferent de magnitudinea evoluţiilor pe front şi indiferent de reacţia Federaţiei Ruse, a Chinei ş.a.m.d. După părerea mea, avem un sprijin semnificativ din partea comunităţii internaţionale pentru ideea unui proces de pace. Este adevărat că pentru moment, doar Ucraina a fost activă în a-şi promova propriul plan de pace, bazat pe cele 10 puncte prezentate de către, sau susţinute încă din 2022 de preşedintele Zeleski şi în acelaşi timp, aş mai scoate în evidenţă faptul că toţi avem nevoie şi de o alternativă la abordarea militară. Acest lucru se observă, că discutăm de dimensiunea economică a reconstrucţiei, că discutăm de ajutorul militar sau financiar după – şi, bineînţeles, acest cadru diplomatic pe care Elveţia încearcă să-l genereze, să-l iniţieze – toate acestea converg spre aşteptările majorităţii ţărilor din comunitatea internaţională de a se găsi o soluţie paşnică.
Radu Dobrițoiu: G7 a anunţat, astăzi, o înţelegere politică pentru acordul Ucrainei, un împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari, având ca susţinere fondurile îngheţate ale Moscovei, după ce Rusia a invadat ţara vecină în 2022. Potrivit Reuters, Ucraina şi Japonia au semnat un acord de securitate pe zece ani în marja Summit-ului G7 şi Japonia va furniza în acest an Kievului 4,5 miliarde de dolari. Volodimir Zelenski urmează să semneze un acord similar cu preşedintele Statelor Unite, Joe Biden. În ultimii doi ani, Ucraina a semnat 15 acorduri similare. NATO urmează să preia coordonarea livrărilor de arme către Ucraina de la SUA, a declarat, ieri, Jens Stoltenberg, în încercarea de a proteja mecanismul de ajutor militar pentru Kiev. Şi o informaţie transmisă de Reuters în această seară: Donald Trump a criticat ajutorul acordat Ucrainei de Statele Unite.
Domnule colonel Florin Jipa, ce presupune decizie de preluare de către NATO a coordonării livrărilor de arme către Ucraina?
Florin Jipa: Da. În primul rând, se doreşte să se evite ce s-a întâmplat la finalul anului trecut şi începutul acestui an, când Ucraina a rămas aproape şapte luni fără mare parte din muniţie, echipamente militare, dar şi muniţie. La un moment dat, Rusia trăgea de zece ori mai multe proiectile pe zi decât Ucraina. Atunci s-a şi schimbat. Ucraina a fost nevoită să treacă de la contraofensivă la apărare. În momentul ăsta, NATO şi-a propus să preia de la Statele Unite coordonarea grupului de lucru pentru Ucraina, cum se va spune şi Grupul de la Ramstein şi să asigure în fiecare an 40 de miliarde de dolari pentru susţinerea efortului de război al Ucrainei şi pe urmă, după încheierea păcii şi că orice război, până la urmă se termină cu pace, reconstrucţie. Este o măsură foarte bună, mai ales că vedem ce se întâmplă în Slovacia, vedem poziţia Ungariei, vedem poziţia Turciei şi dacă în alegerile din această toamnă din Statele Unite, la fel, se schimbă puterea, chiar dumneavoastră spuneaţi mai devreme de poziţia lui Donald Trump şi atunci statele NATO vor să aibă o coordonare sigură a acestui efort pentru susţinerea Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Ca urmare a cererii Ucrainei, Elveţia a invitat peste 160 de delegaţii din întreaga lume să se alăture primului summit pentru pace din Ucraina. Cu toate acestea, mai puţin de 100 de delegaţii au confirmat participarea la reuniune. Domnule Claudiu Degeratu, cum să interpretăm aceste cifre, adăugând şi refuzul Chinei?
Claudiu Degeratu: Eu cred că numărul este important şi semnificativ. Este adevărat că doar să ne uităm, să spunem, la numărul de ţări sunt care sunt membre în Consiliul de securitate vedem că lipsesc, exact cum spuneaţi, susţinătorii Federaţiei Ruse, inclusiv Federaţia Rusă. Din punctul meu de vedere, Ucraina şi-a atins un obiectiv important, acela de a constitui un grup de ţări semnificativ, mare, care să susţină orice demers al preşedinţiei ucrainene la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în special. Şi, de asemenea, să genereze un procent de consultare sistematică şi prin intermediul Elveţiei, cu bunele oficii ale Elveţiei, în perspectiva unui potenţial dialog pentru pace. Din punctul meu de vedere, Federaţia Rusă greşeşte pentru că nu generează acelaşi tip de demers la nivel diplomatic, se bazează mai mult pe un grup restrâns de ţări importante, mari, dar, repet, la nivel de opinie publică internaţională, de trend, Ucraina a reuşit să-şi impună mai bine diplomaţia publică şi să-şi prezinte mai bine puncte de vedere. Sigur că şi în interiorul acestui grup de susţinere sunt nuanţe şi nuanţe politice, dar deschiderea de participare la o conferinţă de asemenea amploare este importantă, mai ales că trebui să ţinem seama de faptul că aceasta este o conferinţă internaţională ad-hoc, ea nu se desfăşoară sub auspiciile unui organizaţii internaţionale, se desfăşoară prin bunele oficii, dar probabil că paşii următori pe care îi vor face şi Elveţia şi Ucraina este să apropie această conferinţă şi să deschidă canale de comunicare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, probabil şi cu alte structuri, probabil OSCE sau cele care sunt mai mult sau mai apropiate de, să zicem, cadrele de securitate cooperative internaţional. Vom vedea, dar pentru moment, după părerea mea, Ucraina şi-a atins obiectivele propuse şi a mărit progresiv numărul de ţări care sunt deschise pentru un dialog pe tema războiului din Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Jipa, se va implica NATO mai mult ca alianţă pentru Ucraina după summitul din Elveţia şi după summitul aniversar al NATO din Washington?
Florin Jipa: Da, NATO este o alianţă, toate ţările din NATO, cele 32, trebuie să fie de acord. Am văzut că actualul secretar general NATO, care, apropo, şi el îşi va pierde poziţia în acest an şi va fi ales altul. Sunt deja discuţii. Sunt multe ţări. Eu cred că trebuie să plecăm de la faptul că acest summit din Elveţia, care este al cincilea de fapt, adună foarte multe ţări, dar China care a fost, de exemplu, la al doilea, din august 2023, acum s-a pierdut cumva pe drum şi pare că ţine pe faţă partea Rusiei. Acest lucru nu este un avantaj din punct de vedere al politicii externe. Din punct de vedere al Alianţei Nord-Atlantice, vom vedea ce se întâmplă cu Statele Unite. Să nu uităm că Statele Unite, cel puţin la nivel de buget, reprezintă 70% din Alianţa Nord-Atlantică, iar acest lucru va schimba mult şi poziţia altor ţări. Mă refer inclusiv la România, care încă ezită şi vom vedea săptămâna viitoare ce decizie va lua cu sistemul Patriot, dar deja pe surse de la Ministerul Apărării Naţionale sunt foarte mari reţineri privind donarea unui sistem sau livrarea unui sistem în schimb a altceva, dacă vom primi altceva, din altă parte, dar nimeni nu ne-a promis ceva în schimb. Deci sunt multe ţări care sunt cumva la limită. Vedem ce s-a întâmplat în Slovacia. Spuneam mai devreme că deja Ungaria, Turcia sunt undeva la… Să zicem, Turcia vrea să joace rolul de neutralitate, Ungaria este pe faţă împotriva Ucrainei şi susţine mai degrabă interesele Rusiei, aşa că NATO se va strădui să preia această sarcină de la Statele Unite. Bănuiesc că se merge pe scenariul în care preşedintele Trump va ieşi câştigător şi atunci ţările europene plus Canada cumva trebuie să preia, cum au preluat şi la începutul anului greul acestui război. Germania, de exemplu, anul acesta a cheltuit deja şapte miliarde de euro pentru susţinerea Ucrainei şi cred că aceşti bani se vor împărţi – 40 de miliarde bani se vor împărţi între ţări, între ţările care vor să contribuie, bineînţeles. Vom vedea şi ţara noastră cum se va poziţiona la nivelul summitului, dar este o poartă de scăpare în cazul în care se întâmplă în Statele Unite ca Administraţia Biden să fie schimbată.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, care ar fi principalele proiecte de pace pentru summitul din Elveţia?
Claudiu Degeratu: Nu sunt proiecte de pace. Se discută nişte teme din cele zece puncte prezentate din viziunea preşedintelui Zelenski. Am impresia că vor fi doar vreo trei care întrunesc un sprijin mai mare pentru discuţie, legat de refugiaţi, legat de reconstrucţie. Şi încă o temă, probabil cea legată de integritatea teritorială şi respectarea prevederilor din Carta ONU. Abordarea este una mai prudentă din partea Elveţiei. Important este ca ţările să vină cu idei pe marginea unor teme. Încă nu sunt, nu este clar. Elveţia încă aşteaptă şi probabil şi Ucraina se aşteaptă ca să existe idei şi iniţiative în sensul ideii de proiecte de pace, cum spuneţi dumneavoastră, dar eu nu mă aştept la proiecte chiar în sine, clar constituite şi care să fie susţinute de anumite grupuri din interiorul acestor participanţi. Probabil că se vor tatona anumite, anumite abordări din partea unor state. Vom vedea. Este greu de spus în acest moment. Este, până la urm,ă o discuţie diplomatică confidenţială şi probabil că sunt tatonări. Cred că vor fi evitate acele idei de iniţiative de pace care să ostilizeze mai mult Federaţia Rusă şi pe partizanii ei. Probabil că nu se va discuta încetarea războiului, nu se va discuta retragerea trupelor ş.a.m.d. Probabil că accentul va fi pus pe dimensiunea proiectelelor de pace de natură umanitară sau cele care să menţină deschise anumite canale de comunicare cu ambele părţi. Mai mult e greu de spus. Suntem prea devreme, într-o fază, să zicem, timpurie, a unui proces internaţional multilateral. Este o conferinţă ad-hoc şi Elveţia trebuie să-şi întrebuinţeze la maximum experienţa foarte serioasă, internaţională şi diplomatică, pentru a construi un mecanism care să atragă mai multe ţări, nu să ostilezeze sau să genereze facţiuni în interiorul acestor participanţi. Se aşteaptă deja, cel puţin aşa am înţeles, preşedinţia elveţiană se aşteaptă deja să planifice o a doua conferinţă, pentru ca acest proces de pace să devină sustenabil şi probabil că în a doua conferinţă, dacă va avea loc, dar cu siguranţă organizatorii se gândesc la ea. Probabil că atunci se va simplifica cumva, se vor stabili adevăratele proiecte de pace şi mai ales, se va stabili un mecanism de corelare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cel puţin. Elveţia, cam asta urmăreşte de fapt, cumva ONU să recunoască instituţionalizarea procesului de pace în acest format şi care să alimenteze cu informaţii de iniţiative la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite ori de câte ori ar fi nevoie şi care cumva să genereze soluţii sau rezoluţii. Gândiţi-vă că în toamnă vom avea sesiunea plenară ONU cu reuniune la nivelul înalt al şefilor de state şi această conferinţă va fi un reper pentru discuţiile de la New York pe tema Ucrainei.
Radu Dobrițoiu: Credeţi totuşi că se va pleca de la proiectul de pace înaintat de Ucraina, cele 10 puncte. Vă rog să reamintiţi principalele elemente ale acestui proiect.
Claudiu Degeratu: Da, cu siguranţă despre asta va fi vorba. Se va insista pe securitate energetică, securitate alimentară, pe situaţia refugiaţilor, pe retragerea trupelor ruseşti şi recunoaşterea prevederilor din dreptul internaţional şi din cartea ONU pentru statutul Ucrainei de stat suveran şi independent. Se va discuta reconstrucţia. Deci sunt vreo 10 puncte, cred că le-am enumerat pe cele mai importante. Probabil că dintre ele v-am spus nu cred că vor fi făcute progrese pe mai mult de două-trei puncte, care sunt mai mult umanitare, mai puţin vizând acţiunea specială a Federaţiei Ruse sau poziţia Federaţiei Ruse.
Radu Dobrițoiu: Proiect respins de Rusia. Reamintesc, proiect respins de Moscova, care doreşte neutralitatea Ucrainei şi, bineînţeles, menţinerea unor teritorii ocupate deja de Rusia, ceea ce ar însemna probabil o capitulare din partea Ucrainei.
Domnule colonel Jipa, va exista o susţinere la fel de mare pentru Ucraina dacă Donald Trump va fi reales preşedinte al Statelor Unite?
col. Florin Jipa: Da, asta e o întrebare grea. Am văzut că preşedintele Zelenski chiar a anunţat puţin mai devreme că a fost semnat un acord de securitate cu Statele Unite, spune că este fără precedent. Am văzut că consilierul pentru securitate la Casa Albă, Jake Sullivan, spunea şi avantajele acestui acord, şi anume Statele Unite vor beneficia de lecţiile învăţate ale Ucrainei din război, de informaţii privind adversarul, de informaţii privind inovarea în tehnicile de luptă specială, când ne gândim la drone, la diferiţi roboţi militari care sunt folosiţi în Ucraina. Ce va face însă preşedintele Trump? Eu cred că va fi o administraţie care este greu să spunem în acest moment, deoarece el a fost în primul rând, nu a avut o politică externă predictibilă în ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi NATO. Să nu uităm că de multe ori a arătat către Uniunea Europeană ca şi cum ar fi un adversar în campania electorală. Au fost foarte multe discuţii şi aş zice mai mult decât zvonuri că la un moment dat Trump ameninţa că va scoate Statele Unite din Alianta Nord-Atlantică. Deci cum va fi acest al doilea mandat al preşedintelui Trump. Cred că este greu să ne pronunţăm. Mulţi spun că ar putea să fie puţin mai calm decât al doilea fiind şi ultimul şi n-ar mai fi atât de, să spunem, n-ar mai avea atât de multe lupte de dus. Însă ce se va întâmpla cu Ucraina, cu NATO şi cu Uniunea Europeană este de o importanţă foarte mare pentru continentul nostru, dar şi pentru România. Să nu uităm că şi noi avem o relaţie specială cu Statele Unite şi cei mai mulţi militari NATO în România sunt din Statele Unite în acest moment.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Degeratu, România cum se va implica în cadrul procesului de pace şi de reconstrucţie al Ucrainei, în cele din urmă?
Claudiu Degeratu: Sigur, la nivel bilateral ar trebui aşteptată această finalizare a negocierii acordului bilateral între România şi Ucraina, aşa cum şi celelalte ţări din Alianţă au semnat, iar din punct de vedere economic şi militar, noi suntem solidari cu întreaga Alianţă şi vom continua pe a strategii de a susţine independenţa Ucrainei şi de a sprijini cel mai important partener al NATO în estul Europei.
Radu Dobrițoiu: Foarte scurt, ce decizii pot fi luate, domnule profesor, la summit-ul de pace din Elveţia?
Claudiu Degeratu: Vor fi susţinute probabil anumite declaraţii finale şi cam atât. Nu vor fi angajamente, nu vor fi paşi concreţi, probabil aceştia vor fi ţinuţi confidenţiali şi pentru a doua conferinţă, probabil ce va veni cu un pachet consistent.
Radu Dobrițoiu: Amintesc la încheierea emisiunii că astăzi, de Sfânta Sărbătoare a Înălţării Domnului, au fost comemoraţi ostaşii de Ziua Eroilor. Vă mulţumesc foarte mult! „ťEuroatlantica”ť la final, titlul ediţiei: „ťSummitul pentru pace din Elveţia, o şansă pentru Ucraina”ť. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară şi colonelul în rezervă, Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării şi Securităţii. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul „ťEuroatlantica”ť şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!
Transccriere RADOR
