RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 octombrie, ora 21:05) – Emisiunea ”Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Criza din Orientul Mijlociu, generată de războiul din Israel, se intensifică, inclusiv prin manifestaţii în oraşe europene. Liderii din Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania şi Italia au participat la o teleconferinţă despre cele mai recente evoluţii ale crizei din Israel şi Gaza. O sinteză a conversaţiei subliniază importanţa prevenirii răspândirii conflictului. Cei şase lideri şi-au reiterat sprijinul pentru Israel şi pentru dreptul său de a se apăra împotriva terorismului şi au cerut respectarea Dreptului internaţional umanitar, inclusiv protecţia civililor.
Statele Unite au în regiune două portavioane cu grupurile lor de luptă, şi China a desfăşurat şase nave de război în Orientul Mijlociu. În Irak, Siria, Kuweit, Iordania, Qatar şi Arabia Saudită se află baze militare americane.
Fostul şef al Forţelor navale britanice, amiralul în retragere Lord West, a prezentat şase paşi prin care conflictul din Fâşia Gaza ar putea duce la un război mondial. Dacă invazia terestră a Israelului în Gaza se va solda cu un număr mare de victime, este posibil ca Hezbollah să se implice în război. În replică, Israelul va răspunde cu atacuri în Liban, iar Siria, susţinută de Rusia, ar putea să se alăture Libanului. Al patrulea pas ar fi intervenţia Iranului, susţinător cheie al grupărilor teroriste palestiniene – Hamas, Jihadul Islamic, precum şi Hezbollah din Liban. Al cincilea pas s-ar face dacă Israelul începe să se destrame din cauza Hezbollah şi Hamas, atunci existând un pericol real ca SUA şi Marea Britanie să se implice în conflict. Ultimul pas către un scenariu terifiant care ar putea arunca lumea în război ar fi ca Arabia Saudită să atace Iranul. Temerile ca situaţia din Gaza să deschidă mai multe fronturi noi – sunt în creştere, iar tensiunile explozive riscă să atragă un număr mare de ţări, a declarat amiralul West.
De reţinut că atacul Hamas a avut loc într-o perioadă în care Israelul urma să-şi normalizeze legăturile cu Arabia Saudită şi să le îmbunătăţească pe cele cu Turcia. Aceasta este imaginea de ansamblu. Dezbatem şi în această ediţie despre situaţia din Orientul Mijlociu. Invitaţii ”Euroatlantica” sunt: profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la ”Monitorul Apărării şi Securităţii”. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea ”Euroatlantica”. Tema ediţiei: ” Şahul mortal din Orientul Mijlociu.”
Din regia de emisie, Mariana Băjenaru şi Claudia Buzică îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule profesor Claudiu Degeratu!
Claudiu Degeratu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule colonel Florin Jipa!
Florin Jipa: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea Euroatlantica! Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule profesor Claudiu Degeratu, cum este posibil ca o grupare teroristă să arunce întregul Orient Mijlociu în haos, dezbinând şi antagonizând puteri regionale, atrăgând în această evoluţie cele trei mari puteri ale lumii: Statele Unite, China şi Rusia.
Claudiu Degeratu: Este posibil pentru că aceste organizaţii au evoluat în timp. Nu mai discutăm de o simplă organizaţie teroristă. Este o organizaţie care face parte dintr-o reţea regională sprijinită de Iran, iar nivelul de planificare şi de executare al atacurilor a dus mai mult spre o operaţiune de tip militar decât una de tip terorist. În al doilea rând acest atac care avea o probabilitate scăzută s-a întâmplat şi a generat de fapt un impact mare prin numărul de victime şi prin efectele politice care au generat de fapt reacţii în lanţ. Ce este diferit faţă de alte cazuri este această anvergură a atacului şi, în acelaşi timp, nivelul la care s-a realizat surpriza. Mulţi spun că a fost surpriză de nivel tactic, operativ. Eu cred că a fost o surpriză strategică pentru ca devoalat o serie de vulnerabilităţi din sistemul defensiv israelian şi acest lucru a generat o îngrijorare, semne de întrebare legate de capacitatea Israelului de a mai gestiona asemenea tipuri de acţiuni din partea Hamas sau Hezbollah.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, după o scurtă incursiune terestră în nordul Fâşiei Gaza, Israelul şi-a retras trupele. Este posibil ca Tzahalul, armata israeliană, să folosească în continuare astfel de incursiuni punctuale în loc de sau înaintea unei ofensive terestre de amploare?
Florin Jipa: Da, au mai fost astfel de incursiuni. De data aceasta au fost ceva mult mai numeroase, cu mai multe trupe, am văzut că au folosit un grup de luptă de nivel companie-batalion cu infanterie, tancuri, artilerie, elemente de supraveghere şi cercetare. Din clipul transmis de Armata Israelului am numărat cel puţin 10 tancuri. Astfel de acţiuni au un rol important în descoperirea poziţiilor Hamas. Am văzut că militarii israelieni au fost interesaţi să distrugă lansatoarele antitanc – să nu uităm că Hamasul are sisteme antitanc moderne din Iran, dar am văzut că au inclusiv din Rusia – dar şi să obţină informaţii valoroase despre modul de acţiune al luptătorilor Hamas la începutul incursiunii terestre. De altfel, s-a tot vorbit că o luptă în localitate dă mari bătăi de cap oricărei armate şi trebuie pregătită cu grijă.
Radu Dobrițoiu: Şahul mortal pe care îl joacă Hamas include şi războiul informaţional. Astăzi, guparea teroristă a făcut apel la lumea musulmană să iasă la proteste vineri şi duminică pentru a face presiuni în ţările lor, cu scopul de a obţine deschiderea punctului de frontieră Rafah. Tot în zona războiului informaţional ne amintim de racheta care a lovit spitalul din Gaza, pentru care iniţial presa a învinuit Israelul, dovedindu-se ulterior că a fost o rachetă Hamas. Au existat publicaţii de prestigiu care au fost nevoite să dea erate după transmiterea în grabă a acuzaţiilor pentru Israel. Domnule profesor Claudiu Degeratu, în arena internaţională, cât de mare este impactul pe care îl au astfel de acţiuni de propagandă, de dezinformare? Au câştigat palestinienii războiul mediatic?
Claudiu Degeratu: Impactul este mare. Cel puţin în primele două săptămâni se vede că, de fapt, s-au pregătit foarte mult şi pentru acestă parte de război informaţional, aveau pregătite mai multe materiale video, aţi văzut, chiar din ziua respectivă a atacului iniţial. Cred că au imaginat inclusiv acele scenarii legate de lovirea unor puncte de infrastructură civilă din Gaza. Este, probabil, nivelul cel mai sofisticat de pregătire comunicaţională pe care o reţea teroristă l-a avut în ultimii 20 de ani. al-Qaida n-a avut acest tip de abordare, n-a avut acest nivel de pregătire. Se vede că în spate este, de fapt, Iranul şi probabil o serie de specialişti din Iran care au pregătit şi această parte foarte bine. Şi acest lucru eu estimez că va continua cu diferite forme şi diferite tipuri de abordări. Vedeţi că el este specializat pe anumite grupuri ţintă. Avem cazuri speciale legate de mediul universitar din America, diferite grupuri etnice din ţările Europei Occidentale. Deci există o strategie bine pusă la punct, mai aproape de război hibrid, adică şi strategia comunicaţională a Hamasului face parte de fapt dintr-un război hibrid mai amplu pe care îl desfăşoară şi ca un element de pregătire pentru momentul în care se va intra în faza aceasta militară de invazie israeliană în Gaza şi atunci s-ar putea ca lucrurile să ajungă la un nivel şi mai înalt şi de agresivitate informaţională, şi nivel de manipulare şi, bineînţeles, o implicare mai mare a actorilor statali, în special Federaţia Rusă şi Iranul.
Radu Dobrițoiu: Aţi amintit, domnule Claudiu Degeratu, de Federaţia Rusă. Venim şi în actualitate. La Moscova a ajuns astăzi o delegaţie Hamas. Israelul a reacţionat în această seară şi a solicitat Rusiei să-i expulzeze pe reprezentanţii Hamas. Cum să interpretăm această prezenţă a delegaţiei Hamas la Moscova şi dorinţa Rusiei de a intra în discuţii cu Hamas, anunţând Rusia totodată că va ajunge şi un lider al Autorităţii Palestiniene la Moscova? De asemenea, viceministrul de externe al Iranului. Începe Rusia să joace, având interesul de a distrage atenţia opiniei internaţionale de la războiul din Ucraina?
Claudiu Degeratu: Cred că şi acest obiectiv care spuneţi, distragere atenţiei, dar cred că Rusia are o un obiectiv foarte clar să mai ridice din sancţiuni, să mai elimine din sancţiuni sau să mai primească anumite avantaje din negocierea unor potenţiali ostatici care ar fi eliberaţi din partea Hamas. Deci cumva încearcă să-şi folosească toate canalele de contacte politice cu Hamasul, cu Iranul, pentru a încerca să negocieze în favoarea sa, în special pe linia aceasta de salţiuni. Probabil că acest lucru este… sau, cum să spun, devine un element de atractivitate pentru anumite ţări care au ostatici şi care nu au aceste canale deschise directe cu Hamas Rusia vrea să devină un fel de intermediar, dar să profite la maxim.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Jipa, forţele americane din Orientul Mijlociu au fost atacate de 13 ori doar în ultima săptămână. Israelul a decis, la cererea Statelor Unite, să îşi amâne intervenţia pe scară largă în Gaza până când bazele americane din Orientul Mijlociu vor primi o protecţie suplimentară cu aproximativ 12 sisteme de apărare aeriană Patriot. Este acesta un semnal că situaţia din regiune se va tensiona mai mult, inclusiv cu atacuri din partea unor ţări nu numai asupra Israelului, ci şi spre bazele militare ale Statelor Unite?
Florin Jipa: Este clar că bazele militare ale Statelor Unite acum sunt o ţintă, din cauza aceasta s-au şi dus sau sunt pe drum sistemele de rachete aeriene. Pe de altă parte, întârzierea era necesară din mai multe puncte de vedere. Să nu uităm că Israelul a mobilizat 350.000 de rezervişti, iar integrarea lor în unităţi durează puţin. De asemenea, sunt negocieri pentru eliberarea ostaticilor răpiţi de Hamas, dar şi evacuarea civililor atât din Gaza, cât şi din Israel. Se vorbeşte foarte mult de evacuarea civililor din Gaza, dar prea puţin de faptul că şi Israel a evacuat 50 de localităţi. Situaţia din regiune se va tensiona cu siguranţă. Am văzut că pe lângă Iran, care, na!, ne aşteptăm să vadă doar rachetele israeliene care merg în Fâşia Gaza, nu şi cele din Gaza către Israel. Am văzut că şi Erdo?an ameninţă cu o unire a lumii musulumane, dacă Israelul va invada Fâşia Gaza. Deci se aşteaptă. Tocmai din această cauză, Statele Unite au dislocat două grupări de nave, cum spuneai şi tu, conduse de câte un portavion, dar şi Unitatea 26 de Intervenţie Rapidă, formată din infanterişti marini.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Jipa, Irakul a avut nevoie de nouă luni pentru a învinge ISIS în Mosul. SUA anticipează că Israelul va avea o misiune mai dificilă în Gaza, unde există un adevărat oraş subteran, cu tuneluri întinse pe sute de kilometri, unele la 50 de metri adâncime. Cum credeţi că va reuşi Israelul să învingă o astfel de reţea subterană unde se ascunde organizaţia Hamas?
Florin Jipa: Pregătirea unei astfel de operaţii este foarte minuţioasă şi din această cauză s-a amânat puţin ofensiva. În primul rând, armata israeliană se va alo lovi de lupta în localitate. Lupta în mediul urban este foarte dificilă, practic, tancurile pot fi distruse foarte uşor cu sisteme antitanc. Aici pregătirea militară trebuie să fie foarte bună. Când vorbim însă de misiuni în tuneluri, de scotocire, de căutare, acolo militarii trebuie să aibă pregătire echivalentă cu forţele pentru operaţii speciale. E drept, militarii israelieni au o pregătire bună, dar nu au o experienţă de luptă atât de vastă, deci va fi într-adevăr foarte dificil, nu ştiu dacă va dura atât de mult timp fiindcă Fâşia Gaza este totuşi o zonă limitată ca suprafaţă, practic acolo sunt ca într-o capcană. Tocmai din această cauză şi-au şi săpat acele tuneluri ca un mijloc de … să se ascundă. Cred că Israelul va încerca o misiune cât mai scurtă cu putinţă. Cu cât se va duce mai mult, cu atât riscurile să degenereze într-un conflict regional sunt mai mari.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, avem deja exemplul Qatarului, care a anunţat că opreşte exportul de gaze. Arabia Saudită poate controla preţul petrolului. În ce măsură acest şah mortal din Orientul Mijlociu va afecta economia mondială?
Claudiu Degeratu: Da. Asta este o întrebare foarte grea pentru că, în acest moment, fiecare ţară din zona Orientului Mijlociu încearcă să-şi pregătească nişte scenarii pentru o situaţie care presupune inclusiv desfăşurarea unor dispozitive militare, unor capabilităţi militare, inclusiv la Marea Roşie, inclusiv în zona de tranzit energetic. Cred că aici anumite ţări vor încerca să… doar să ameninţe, şi nu să să aplice şi ceea ce ameninţă. Cred că cel puţin în zona aceasta de, să zicem, mai aproape de zona Mediterană- Turcia, în special, va fi doar vocală şi mai puţin, mai puţin aşa la nivelul faptelor. Probabil că alte ţări vor continua, /…/ Qatarul probabil că vor continua, pentru că în momentul declanşării invaziei terestre se cam estompează rolul lor de mediator şi bineînţeles, s-ar putea să existe şi nişte consecinţe politice pentru toate ţările care sprijină Hamas – perspectiva aceasta este. Vă aduceţi aminte, preşedintele Emmanuel Macron propunea ideea unei coaliţii împotriva Hamas, care înseamnă probabil şi un set de sancţiuni împotriva acestor state care sprijină Hamas. Deci lucrurile vor fi… va fi un şah mult mai complicat, pentru că în afară de măsurile luate de ţările arabe, vom avea măsurile luate de comunitatea internaţională împotriva acestor sponsori ai Hamas şi aici lucrurile s-ar putea să evolueze într-o zonă pe care noi o cunoaştem din cazul conflictului cu Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, avem importante forţe navale deplasate sau pe drum spre Orientul Mijlociu, constatăm o aglomeraţie de nave de luptă în regiune din Marea Britanie, Grecia, a anunţat şi Franţa că va trimite un portelicopter. Avem, pe de o parte, două portavioane ale Statelor Unite, dar şi şase nave de luptă ale Chinei, inclusiv un distrugător purtător de rachete. Vom asista la o tatonare între cele două puteri mondiale în regiunea Orientului Mijlociu?
Florin Jipa: Va fi o tatonare cel puţin în declaraţii. Am văzut că astăzi China a transmis că va apăra interesele Iranului şi va proteja suveranitatea Iranului. Nu cred că cineva atentează la suveranitatea Iranului în acest moment. China a făcut cam ce au făcut şi Statele Unite. Statele Unite trebuia să schimbe o grupare de nave condusă de portavionul Ford cu alta şi le-a păstrat pe amândouă acolo. Aşa şi China, trebuia să rotească forţa operativă de escortă navală 44 cu 45 şi le-a lăsat pe amândouă, nu mai cheamă una înapoi. Dar două distrugătoare şi două fregate, alături de două nave logistice este o grupare de nave destul de redusă, în comparaţie cu ce au americanii în zonă sau cu ce au alte state care sunt aliate ale Americii. Dar oricum, este interesat de văzut că, pe de o parte Occidentul, iar de partea cealaltă Rusia, China, Iranul, deja se coalizează pentru a aduna cumva lumea arabă, lumea musulmană de partea lor. Vom vedea ce se întâmplă.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, ce îşi doreşte Turcia, prin retorica de susţinere Hamas?
Claudiu Degeratu: Turcia revine la o politică de influenţă regională în această zonă. A renunţat la ideea de normalizare a relaţiilor cu Israelul, pentru că orice modificare, orice iniţiativă a Israelului de a reduce influenţa palestiniană în teritorii, de a controla militar aceste zone afectează, de fapt, politica regională turcească de imagine a Turciei neotomane. Şi probabil că această prezenţă militară masivă din partea americană şi este anticipată dinspre Turcia ca fiind una care să aibă implicaţii pentru o schimbare regională mai amplă, în sensul în care America revine militar şi vrea să păstreze o prezenţă militară semnificativă în Orientul Mijlociu, ceea ce este destul de îngrijorător pentru Turcia sau alte ţări care încearcă să se poziţioneze ca importante puteri regionale în acest joc complicat din Orientul Mijlociu. Părerea mea este că Turcia deja anticipează că SUA revin şi militar, nu doar diplomatic în Orientul Mijlociu, după ce mulţi s-au aşteptat şi am avut semnale ani de zile că America încearcă să se retragă din regiune şi să păstreze anumite relaţii de parteneriat strategic. Deci perspectiva este ca prezenţa să fie semnificativă americană în această zonă pe o durată mai lungă.
Radu Dobrițoiu: Este posibil ca Turcia să aibă şi anumite interese în relaţia cu Statele Unite, de unde aşteaptă nişte componente pentru propria industrie de apărare, care fabrică aeronave de luptă F-16.
Să amintim şi că Rusia şi China au respins eforturile SUA pentru intervenţia Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, care să medieze încetarea focului în conflictul Israel-Hamas; în urma blocajului Consiliului de Securitate, Adunarea generală a ONU, formată din 193 de membri, va vota mâine un proiect de rezoluţie prezentat de statele arabe, transmite Reuters.
Reamintesc, de asemenea, o ştire de astăzi: o delegaţie Hamas a ajuns la Moscova şi Israelul a cerut expulzarea reprezentanţilor Hamas din Rusia.
Vă mulţumesc foarte mult! Euroatlantica la final. Titlul ediţiei: „Şahul mortal din Orientul Mijlociu”. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la „Monitorul Apărării şi Securităţii”.
Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR
