
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 iunie, ora 21:05) – „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Federaţia Rusă a generat primul război în Europa după aceea de-a doua conflagraţie mondială.
Recent, subsecretarul american pentru apărare, Colin Kahl, a reamintit că Vladimir Putin gândeşte şi doreşte reconstituirea trecutului glorios al imperiului rus. Amintim, în acest context, de testamentul lui Petru cel Mare, care îşi dorea subjugarea Europei şi mai ales, la fel cum îşi dorea şi succesoarea lui Petru, Ecaterina cea Mare, ocuparea gurilor Dunării şi a Bosforului.
La Bruxelles s-a desfăşurat o reuniune NATO la nivelul miniştrilor apărării, în pregătirea summitului alianţei de la sfârşitul acestei luni. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a condus în paralel o nouă dezbatere a grupului de suport pentru Ucraina, care numără în prezent 50 de ţări.
Dar, peste toate aceste dezvoltări geopolitice avem o regiune extrem de importantă de interferenţă între interesele militare ale Federaţiei Ruse şi cele geostrategice ale NATO: Marea Neagră.
Ieri, Ministerul Apărării Naţionale a transmis un comunicat de presă: spaţiul naval al ţării noastre este monitorizat permanent de navele militare şi de structuri specializate ale Forţelor Navale Române, în colaborare cu alte instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Tot ieri, Statele Unite ale Americii au anunţat că a fost aprobat încă un pachet de susţinere militară pentru Ucraina, în valoare de un miliard de dolari.
Discutăm, în această seară, despre ambiţiile Federaţiei Ruse la Marea Neagră, despre dorinţa Kremlinului de a ocupa noi teritorii şi de a consolida o fâşie terestră pe malul Azovului şi al Mării Negre, pentru a obţine conectarea strategică terestră, ocupând şi Odesa, cu peninsula Crimeea, cu posibilitatea de a ajunge la gurile Dunării, în Bugeac.
Invitaţii acestei ediţii „Euroatlantica” sunt: contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost comandant al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi fostul europarlamentar Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi Apărare din Parlamentul European. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Rusia perturbă Marea Neagră şi se uită spre gurile Dunării”.
*
Bună seara, domnule amiral Vergil Chiţac!
Vergil Chiţac: Bună seara, domnul Dobriţoiu! Îl salut pe domnul Boştinaru şi bună seara tuturor ascultătorilor!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule Victor Boştinaru!
Victor Boştinaru: Bună seara şi aceleaşi gânduri bune, domnule contraamiral Chiţac.
Radu Dobrițoiu: Bun venit la Radio România Actualităţi, la „Euroatlantica”. Domnule amiral Vergil Chiţac, sunteţi fost comandant al Academiei Navale, cunoaşteţi foarte bine Marea Neagră. Separat de acţiunile conduse cu forţe terestre în invadarea Ucrainei, Federaţia Rusă îşi arată muşchii în Marea Neagră. Kremlinul a impus o blocadă a portului Odesa, dar în acelaşi timp ocupă în forţă Insula Şerpilor, teritoriu ce îi aparţine Ucrainei, pentru a ameninţa inclusiv zona exclusivă economică a României. Până unde va avansa Vladimir Putin în spaţiul care este foarte aproape de NATO?
Vergil Chiţac: Domnule Dobriţoiu, preşedintele Macron, care ne-a vizitat miercuri, şi poate ar trebui să vorbim de chestiunea asta, că sunt şi elemente ce interesează marina militară, spunea la un moment dat că ar trebui să îi lăsăm o portiţă de ieşire lui Putin din acest război, să spunem o rampă de ieşire. Părerea mea este că e iluzie, pentru că în momentul de faţă suntem în etapa a doua a războiului, iar Putin va continua războiul. El nu poate să ajungă la un acord, deşi toţi ne dorim, până când nu demonstrează convingător, nu prin afirmaţii, că eşecurile sale iniţiale au fost recuperate. Prin urmare, faza asta a doua, din punctul meu de vedere, urmăreşte în primul rând conexiunea între Crimeea şi regiunea Donbas, cucerirea litoralului de la Marea Azov şi, de ce nu, există şi perspectiva aceasta pe care eu o consider catastrofică şi despre care /aţi/ vorbit, ca să… şi cel puţin eu sunt convins că îşi doreşte să ajungă până la gurile Dunării, deci, practic, să cucerească tot sudul Ucrainei, litoralul de la Marea Neagră. Dar, repet, asta este o perspectivă catastrofică. În momentul de faţă, încă mai sunt lupte grele în regiunea aceasta Donbas. Asta doreşte Putin, în opinia mea, în momentul ăsta. Nu există, repet, cale de ieşire. Ar fi inutil să ne gândim acum la un acord sau, să spunem aşa, la perspectiva unor negocieri, atâta timp cât el nu demonstrează, repet, că eşecurile iniţiale, pentru că au fost eşecuri şi ştiţi foarte bine lucrul ăsta, au fost recuperate.
Radu Dobrițoiu: După începerea agresiunii armatei Rusiei la data de 24 februarie, 11 nave militare româneşti şi două elicoptere Puma Naval desfăşoară zilnic, prin rotaţii, misiuni de cercetare pe mare şi la gurile Dunării, într-un spaţiu maritim de aproximativ 30.000 de kilometri pătraţi, pentru a asigura securitatea graniţelor maritime ale ţării noastre, în zona mării teritoriale a României, precum şi pentru a asigura siguranţa desfăşurării activităţilor economice în zona platformelor petroliere şi infrastructurii critice din zona contiguă şi zona economică exclusivă a ţării noastre în Marea Neagră – este comunicatul de presă al Ministerului Apărării Naţionale. Domnule Victor Boştinaru, de ce încearcă Federaţia Rusă să ne intimideze în Marea Neagră, de ce insistă Kremlinul cu astfel de acţiuni în perimetrul României din Marea Neagră?
Victor Boştinaru: Nu este nimic nou sub soare, de la Petru cel Mare la Vladimir, că se cheamă Putin sau mai degrabă Groaznic, diferenţele sunt doar de nuanţe. Cel care ocupă locul ţarilor pare a avea aceleaşi porniri şi aceleaşi idei ca toţi cei care au condus acest imperiul pe răsărit de-a lungul timpului, şi asta nu e o figură de stil. Putin doreşte să controleze Marea Neagră ca un spaţiu în care el să-şi extindă puterea şi să îşi afirme pretenţiile imperialiste şi aşa văd şi propunerile din perioada imediat premergătoare războiului în discuţiile lui Putin cu lideri din Europa occidentală mai ales, vizavi de o anume retragere a efectivelor NATO, pentru a-i lăsa căpcăunului de la Kremlin spaţiul de manevră. Dar, vă reamintesc că dacă acum discutăm despre o prezenţă extrem de puternică şi de agresivă a Rusiei în zona Mării Negre, lucrurile au început mai devreme, au început atunci când Rusia a construit o aşa-numită numită zonă „A2/AD”, /”anti-acces/area denial”/ în estul Mediteranei, după instalarea în Siria şi oferirea sprijinului militar Siriei, şi una în Crimeea. Or, aceste două zone au tocmai ca obiectiv, pe de o parte, un anume control asupra operaţiunilor militare sau riscuri adiţionale considerabile pentru o flotă care ar încerca să contracareze prezenţa rusă şi, de asemenea, o gestionare a accesului prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor, dincolo de prevederile convenţiei de la Montreux. Aceste lucruri România le-a spus de multă vreme, le-a spus apăsat, doar că atenţia NATO în anii anteriori era mai degrabă concentrată spre flancul nord-estic, nu spre flancul sud-estic. Şi acum, iată, se dovedeşte că de fapt războiul a pornit în această zonă, că politica lui Putin devine brutală şi afişează o violenţă care depăşeşte tot ceea ce ştiam noi despre războaie, inclusiv despre cruzimile armatelor naziste în al Doilea Război Mondial, în operaţiunile din Ucraina, în războiul acesta de invazie din Ucraina. De aceea România astăzi desfăşoară aceste contramăsuri cu resursele pe care le are, dar trebuie să recunoaştem că în planul forţelor navale şi a capacităţii României de răspuns cu mijloace navale în raporturile cu ofensiva Rusiei lucrurile stau destul de complicat, iar posibilitatea aducerii unor nave NATO în Marea Neagră rămâne strict limitată de prevederile Convenţiei de la Montreux. Îmi pare enorm de rău de faptul că nu am reuşit să finalizăm programul corvetelor…
Radu Dobrițoiu: Care s-a amânat pentru această toamnă, dacă ştiţi…
Victor Boştinaru: Nu, nu. S-a amânat pentru această toamnă, să vedem dacă această amânare va fi cu adevărat ultima şi chestiunea e că această criză în Marea Neagră se întâmplă acum. Corvetele noastre vor fi gata într-un orizont de circa patru ani de zile, într-un scenariu optimist, şi aş mai spune un lucru exact în continuarea a ceea ce domnul amiral spunea. Preşedintele Franţei a încercat la un moment dat să vândă Rusiei cele două nave Mistral. Una se ducea în Baltica şi una în Marea Neagră.
Radu Dobrițoiu: Nave de asalt, ca să spunem, asalt amfibiu..
Victor Boştinaru: Erau purtătoare de elicoptere cu mijloace electronice şi de purtare a războiului electronic, contramăsuri, or, ce ar fi însemnat astăzi să fi avut în Marea Neagră şi o navă Mistral care să dezechilibreze şi mai mult raportul faţă de cât era. Or, cred, şi cu aceasta vreau să închei prima intervenţie, cred că este imperativ ca Alianţa să identifice posibilităţi, poate inclusiv de transfer în beneficiul României, a unor structuri navale capabile să reprezinte un răspuns mai eficace în raport cu resursele pe care le avem, pentru că şi reunite, efectivele României şi ale Bulgariei, dacă s-ar întâmpla, şi vă reamintesc, când a fost propunerea prşedintelui Iohannis de a crea un corp naval comun, o forţă navală comună NATO prin efectivele României, Turciei şi Bulgariei, Bulgaria a spus nu şi atunci un eurodeputat popular bulgar îmi spunea, „Putin i-a dat telefon lui Borisov şi Borisov a zis „niet”. Şi aşa a rămas până astăzi. Deci Alianţa trebuie să găsească inclusiv resurse locale, dar nu numai, o capacitate de răspuns la dominaţia de facto din Marea Neagră a mijloacelor ruseşti.
Radu Dobrițoiu: Domnule Amiral Virgil Chiţac, vorbeam mai devreme, aminteam despre amânarea programului de achiziţii pentru corvetă. Doreaţi dumneavoastră să adăugaţi ceva, v-am simţit. Vă rog!
Vergil Chiţac: Este adevărat. Am spus şi eu, subscriu la ce spunea domnul europarlamentar Boştinaru. Decizia din 2017, una politică, prin care s-a anulat hotărârea de guvern dată în 2016, în noiembrie, prin care era acordat contractul acesta militar de achiziţie a patru corvete şi conex era vorba şi de…
Radu Dobrițoiu: Un offset
Vergil Chiţac: Un offset, da, operaţionalizarea, modernizarea fregatelor T22 pe care le-am achiziţionat din 2005, dacă nu mă înşel, din Marea Britanie. A fost absolut aberantă, a fost o decizie politică ce a contravenit legităţilor ce ţin de securitatea naţională şi pe care o plătim scump, pentru că altceva ar fi însemnat să adăugăm la capabilităţile militare despre care aţi vorbit, e adevărat, modeste, să adăugăm cele două fregate complet modernizate, deci cu toţi senzorii, cu toate echipamentele militare /…/.
Radu Dobrițoiu: Da, şi un sistem de baterii.
Vergil Chiţac: Trebuie să spunem lucrurile astea, să fim oneşti cu noi, că nu ne face bine aşa să ne mângâiem pe creştet. Pe de altă parte, eu am fost atent la vizita preşedintelui Macron. Din perspectiva asta, eu vă spun părerea mea. Nu cred că acest contract cu coverte se va mai realiza. În schimb, din ce am văzut în presă astăzi nu a fost destul de explicit. Domnul ministru al apărării, care l-a însoţit pe preşedintele Macron, a semnat, alături de ministrul nostru documente şi, din ce am înţeles eu, cred că va fi vorba de un acord, un contract de tip guvern la guvern şi este posibil să asistăm la un nou contract care să înlocuiască contractul corvete, care o să fie mai amplu şi care să însemne dotări în zona maritimă cu echipamente medicale, incluzând nave şi, de ce nu, submarine. Cam asta este predicţia mea în momentul ăsta fără să am mai multe elemente. Dar vreau să mai adaug ceva. Să ştiţi că vizita preşedintelui Macron trebuie decriptată şi în altă cheie. La momentul admiterii în NATO a ţărilor est-europene s-a făcut, aşa, o partajare, adică în flancul nordic, să zicem Polonia şi ţările baltice tutori au fost Marea Britanie, respectiv Germania, iar pentru Bulgaria şi România a fost repartizată Franţa. Deci vizita domnului Macron trebuie înţeleasă şi în această cheie.
Radu Dobrițoiu: Şi Grupul de luptă condus de Franţa în România.
Vergil Chiţac: Exact. Pe de altă parte, să mai adăugăm, domnule Dobriţoiu, ceva foarte important, preşedintele Macron a spus că în contextul acestui război, aşa cum aţi spus dvs., neprovocat, al Rusiei de agresiune împotriva Ucrainei, portul Constanţa a devenit un amplasament strategic extrem de strategic al Europei. Lucrul ăsta, ne bucurăm dar e o bucurie mare, că n-am fi vrut să întâmple lucrul ăsta în contextul ăsta, dar totuşi, asta arată că, mă rog, în al doisprezecelea ceas au conştientizat Europa Vestică Occidentală şi elementele importante din NATO că zona asta e chiar o zonă importantă.
Radu Dobrițoiu: Guvernul României a aprobat în şedinţa de astăzi proiectul de lege prin care atribuie Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziţie a 32 de aeronave F-16 cu suportul logistic iniţial şi a unui pachet de bunuri şi servicii complementar de la Guvernul SUA. Tot despre achiziţii, dle Vergil Chiţac, cât de importante sunt aceste aeronave pentru securitatea României la Marea Neagră?
Vergil Chiţac: Componenta de aviaţie este extrem de importantă, în orice război aviaţia dă lovitura decisivă. Vorbind de aeronave, e adevărat de ultima generaţie de F-16, dar oricum noi sufeream din acest punct de vedere. Or, după cele două escadrile, dacă nu mă înşel, nu sunt aviator, pe care le-am primit, tot americane, dar din Portugalia, trebuia să achiziţionăm şi aceste aeronave şi cumva să ne completăm dotarea aeriană, care uitaţi că este foarte importantă. Orice achiziţie în zona militară este importantă în momentul de faţă, numai că eu, aşa, sunt criticul de serviciu, dacă vreţi, în seara asta, eu vin şi spun aşa: lucrurile trebuie făcute, gândite pe timp de pace, pentru că pe timp de război toate lucrurile se întâmplă destul de greu, nu când ai nevoie, şi sunt scumpe.
Radu Dobrițoiu: Cele mai importante lupte se duc în aceste zile la Severodoneţk, în estul Ucrainei. Rusia se mulţumeşte cu puţin în Donbasul aflat din 2014 în dispută militară cu Ucraina, spre comparaţie cu imensa dorinţă de la începutul invadării Ucrainei de a ocupa Kievul şi de a impune un guvern marionetă. Dle Victor Boştinaru, de ce insistă Putin? Cât va mai avea susţinere pentru un război, pe care în scurt timp n-o să mai poată să-l susţină, nu economic, ci militar mai ales, cu tehnică şi cu efective?
Victor Boştinaru: Este adevărat că sunt costuri enorme şi nu doar costurile de menţinere a maşinii de război pe teritoriul Ucrainei, dar şi costurile asociate sancţiunilor care au lovit teribil economia rusă, au tăiat accesul economiei ruse la resursele de microelectronică, cipuri, hi-tech, inteligenţă artificială care îi permiteau să dezvolte echipamente militare demne de secolul XXI, dar astăzi citeam un studiu făcut de către britanici, privitor la rezervele, spre exemplu, de tancuri. În rezerva de tancuri ale Rusiei se vorbeşte de circa… unii vorbesc de 10.000, alţii vorbesc de 40.000, e drept, tehnică veche, dar desfăşurată în număr mare pe teatrul de luptă din Ucraina. Această tehnică poate să creeze probleme şi să rupă echilibrul tactic în confruntarea cu armata ucraineană, care beneficiază de echipamente militare avansate, furnizate de statele occidentale. E greu să anticipăm în momentul de faţă cum vor evolua raporturile de forţă în Donbas sau dacă nu cumva Putin, după o anume stabilizare, mai degrabă favorabilă lui în Donbas, nu se gândeşte să continue, pentru că, citez din analişti şi persoane importante, comunicatori importanţi de la Kiev – visul lui Putin de a ocupa toată Ucraina nu a dispărut. El poate să pună doar, cum spune englezul, „on hold”, poate să oprească pe moment ideea ocupării Ucrainei. Este esenţial de aceea, pentru a grăbi acest coşmar numit războiul Moscovei în Ucraina şi pentru a diminua inclusiv costurile economice asupra lumii occidentale, ca urmare a continuării acestui război, să se continue, pe de o parte, programul de asistenţă militară pentru Ucraina şi să o ajute să creeze un echilibru sau chiar un discret plus, care să îi permită să menţină teritoriul şi integritatea teritorială a statului ucrainean ameninţate mortal de către Moscova. Acest lucru se poate întâmpla, dar se poate întâmpla cu eforturi conjugate ale Occidentului şi ale…
Radu Dobrițoiu: Statele Unite au anunţat în ultimul pachet de asistenţă inclusiv livrarea către Ucraina de lansatoare de rachete Harpoon. Ştim foarte bine, Danemarca s-a oferit să pună la dispoziţia Ucrainei rachitele Harpoon. Mai avem un minut, domnule amiral Vergil Chiţac. Va reuşi Vladimir Putin să cucerească întregul ţărm al Ucrainei la Marea Neagră?
Vergil Chiţac: Eu sper că nu, pentru că, e adevărat că din punct de vedere al cantităţii de armament este favorizat copleşitor, însă până la urma urmei şi altileria şi rachetele pe care le trimite el nu sunt decisive, pentru că ele nu au înclinat, de exemplu, semnificativ nici războiul în Vietnam. Până la urma urmei, vorbele lui şi rachetele astea nu vor înlocui lupta de la sol. Or, aici, din punctul meu de vedere, trupele ucrainene au un moral mult mai mare decât al trupelor ruseşti, iar moralul, aşa cum spunea şi Napoleon, este o dimensiune, cheia războiului. Dacă adăugăm la acest grup şi armamentele, categoriile de armament pe care le primesc şi cu instruirea necesară, că şi ăsta este un lucru foarte important, de ultimă generaţie, vorbeaţi de rachetele anti-navă Harpoon, vorbim de HIMARS şi alte categorii de armament, atunci eu cred că, lui Putin îi va fi foarte greu, iar sancţiunile economice să ştiţi că mai devreme sau mai târziu, eu cred că mai devreme, se vor simţi în scăderea economică a ruşilor, chiar dacă ei spun altceva în momentul ăsta.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: „Rusia perturbă Marea Neagră şi se uită spre gurile Dunării”. Invitaţii emisiunii au fost contraamiralul de flotilă în rezervă, profesor universitar Vergil Chiţac, fost comandant al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, şi fostul europarlamentar, istoric, Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de Securitate şi Apărare din Parlamentul European. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR