RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 martie, ora 21:05) – realizator: Radu Dobriţoiu
Bun găsit! Încă şase ani de mandat pentru Vladimir Putin, după alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute. Vom avea cel mai probabil un Putin mai agresiv, care va pune presiune pentru refacerea rândurilor armatei şi va veni probabil cu un nou ordin de mobilizare. Vladimir Putin a urcat pe o scenă din Piaţa Roşie din Moscova pentru a sărbători aniversarea a zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei, precum şi victoria sa în alegerile prezidenţiale. Putin şi-a început discursul prin a oferi felicitări sincere pentru reunificarea Crimeei şi Sevastopolului cu Rusia. Referindu-se la Crimeea, el a spus că este adesea numită „un portavion de nescufundat”, adăugând că acum s-a întors în portul natal. Putin a descris apoi Dombasul şi alte părţi ale Ucrainei ocupate de forţele ruse ca parte a unei noi Rusii.
Costurile cu purtarea războiului din Ucraina pun presiuni uriaşe pe bugetul Rusiei, o treime din cheltuielile publice fiind acum alocate apărării şi forţând guvernul să scoată în ultimii doi ani aproape 6,5 trilioane de ruble din fondul naţional al bunăstării, banii puşi deoparte de Moscova pentru vremuri grele. Două corpuri de armată blindate şi 30 de formaţiuni, dintre care 14 divizii şi 16 brigăzi, sunt planificate să fie formate până la sfârşitul acestui an – a anunţat ieri ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.
Ce poate urma? Mai mulţi bărbaţi pentru războiul din Ucraina, taxe noi pentru finanţarea războiului, noi ameninţări îndreptate împotriva NATO şi noi represiuni împotriva dizidenţilor. Putin a descris încă o dată Ucraina, pe care a atacat-o, ca pe un agresor şi a declarat că poporul rus nu va fi intimidat.
Discutăm la „Eurotlantica” despre un nou mandat obţinut de Vladimir Putin. Invitaţii ediţiei sunt Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de securitate şi apărare a Parlamentului European, şi generalul-maior în rezervă Dan Grecu. Tema ediţiei: „Războiul din Ucraina, după realegerea lui Putin”.
*
Radu Dobrițoiu: Avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Victor Boştinaru! Bună seara, domnule general Dan Grecu! Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi!
Domnule Victor Boştinaru, încă şase ani de mandat pentru Vladimir Putin. O realegere fără probleme, cu un scenariu proiectat după manualele sovietice. Ce înseamnă pentru ţările din vecinătatea Rusiei această realegere a lui Putin?
Victor Boştinaru: Bună seara! Apropo de metodele manualelor sovietice, aş spune că Putin a reuşit să facă o combinaţie odioasă între manualele perioadei sovietice şi manualele ţariste, pentru că atât teroarea cât şi exercitarea discreţionară a puterii excerpt, cumva, limitele pe care puterea sovietică le-a acordat liderilor săi. Iar pe de altă parte, la ce ne aşteaptă? Simplu: sunt convins că acest nou mandat, cine s-ar fi temut că Putin nu va obţine victoria sau ar fi fost loc de o surpriză… Nu! Pentru oamenii lucizi nu există loc de surpriză în ce-l priveşte pe Putin şi în ce priveşte Rusia. Dar, revenind, acest nou mandat al lui Putin în mod clar va fi în continuarea… sau va prelua moştenirea mandatului care abia s-a încheiat, pentru că invazia şi ocuparea Crimeei, dar şi războiul din Ucraina vor continua să producă efecte atât pe plan internaţional, atât în ce priveşte raporturile geopolitice dintre Rusia şi ceilalţi actori ai planetei, cât şi în ce priveşte situaţia economică şi socială a Federaţiei Ruse, cel puţin pe o perioadă medie de timp, dacă ne uităm la cum au evoluat lucrurile în ultima perioadă în Ucraina şi care sunt tendinţele viitoare.
Radu Dobrițoiu: Referindu-ne în continuarea ideii la ţările din vecinătatea Rusiei, fac apel la umorul negru de dinainte de 1989 şi vă aduc aminte, dragi ascultători şi stimaţi invitaţi, de o glumă.
Întrebare la Radio Erevan, nu la Radio România Actualităţi, cu cine se învecinează Rusia? Răspunsul era: cu cine vrea ea. Domnule Dan Grecu, două corpuri de armată blindate şi 30 de formaţiuni, dintre care 14 divizii şi 16 brigăzi, sunt planificate să fie formate până la sfârşitul acestui an de Rusia. Pe înţelesul tuturor, ce reprezintă aceste efective şi unde ar putea să le folosească Rusia?
Dan Grecu: Lăsând la o parte, domnule Dobriţoiu, problema alegerilor, care erau, clar, nu este niciun fel de surpriză, trebuie să mergem, şi aş vrea să mergem spre cele trei discursuri ale preşedintelui rus, cele de duminică seară, imediat după anunţarea rezultatelor parţiale, cele de luni din Marea Piaţă Roşie, dar şi întâlnirea cu FSB-ul, adică fostul KGB, de unde el practic provine. Pentru că în toate aceste trei discursuri a fost foarte clar că ideea de a continua – cu ghilimele de rigoare -, operaţiunea specială, agresiunea pe care a declanşat-o în februarie 2022 nu şi-a atins obiectivele, dar că în mintea sa şi în dorinţa sa, acţiunea, acţiunile vor continua şi pentru prima dată de mulţi, mulţi ani, eu citesc aşa, din când în când, despre ce zice /gaspadinul/, s-a pomenit din nou „Novaia Rasia” (Noua Rusie), Noua Rusie, care a fost un teritoriu pe vremea Imperiului Ţarist, care, practic, acoperea cam jumate din Ucraina, partea de sud – sud-est a Ucrainei actuale, or, readucerea acesteia în prim-plan, prin discursul preşedintelui ţării, arată ceea ce puţin de altfel n-a negat niciodată, admiraţia sa faţă de tradiţia, istoria ţaristă, faţă de Uniunea Sovietică, până la urmă faţă de o politică de acaparare de noi şi noi teritorii. E, aici, din punctul meu de vedere, trebuie să avem grijă pentru că, fără să ne aşteptăm ca Federaţia Rusă să declanşeze un război mondial, să atace NATO ş.a.m.d., cum se mai vehiculează, pe spaţiul acesta, deci, spaţiu care include foste republici sovietici, jumate din Ucraina, trei seturi din Marea Neagră, dacă îmi permiteţi, Putin chiar vrea să fie hegemon. Nu va reuşi, dar el vrea acest lucru şi această această situaţie va genera în continuare probleme serioase din perspectiva securităţii zonelor despre care am vorbit.
Radu Dobrițoiu: Şi aceste nouă formaţiuni, aceste nouă noi mari unităţi pe care le pregăteşte Rusia, pe lângă efectivele pe care le deţine deja, unde pot fi utilizate, domnule general Dan Grecu?
Dan Grecu: Deci, ruşii deja au concentrări de trupe şi în nordul Ucrainei şi în nord-estul Ucrainei, ceea mie cel puţin îmi dă ideea că ar fi posibil ca în viitorul apropiat, după Rasputiţa, adică, trecerea asta de la primăvara, când terenul e un pic mai moale şi mai greu de folosit, la un atac din nou împotriva Ucrainei şi dinspre nord, respectiv, nord-est, mă gândesc la direcţiile Sumîi şi Harkov, pentru că acestea mi se par a fi acum ideea, ideea în care să se concentreze forţele armatei ruse, pentru că în zona Donbasului, într-o mare măsură, cam au reuşit să deţină controlul, chiar dacă nu integral, dar jumate din Herson, jumate din Zaporijjia, Doneţk jumate şi Luhanskul aproape în întregime sunt controlate la acest moment de ruşi. Or, această idee de „Nova Rasia”, pe care a spus-o Putin, probabil, probabil şi posibil, este să direcţioneze efortul militar mult mai spre est faţă de actuala linie de contact. Pentru că ceea ce aţi spus dvs, corpurile de armată, brigăzile, diviziile, brigăzile care sunt organizate sunt unităţi care încă nu au luptat. Rusia, fiind mare, are şi resurse pe măsură.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, după toate estimările, reprimarea vocilor disidente va creşte şi după realegerea lui Putin, iată. Vor accepta în continuare ruşii aceste represiuni şi pierderile de vieţi în războiul din Ucraina?
Victor Boştinaru: Mă tem că nu e loc de iluzii. Dacă în perioada lui Gorbaciov efectele războiului din Afganistan au produs retragerea forţelor sovietice din Afganistan, urmare a costurilor incredibile ale războiului şi a eşecurilor împotriva talibanilor, acum, acele condiţii de început de dezgheţ politic Perestroika şi Glaznosti ale lui Gorbaciov sunt deja o lume aproape ideală în raport cu actualitatea lui Putin din 2024.
Deci, n-am nicio /iluzie/ de a mă hazarda să cred că lucrurile se vor schimba în bine. Represiunea va fi regula şi nu excepţia. Nu va fi loc de voci dizidente. Nu va exista posibilitatea unor mişcări de protest, decât nuclee singuratice, care vor fi anihilate cu uşurinţă şi cu brutalitatea tipică forţelor sovietice ruseşti, că totuna e. Dar cred că în egală măsură lumea occidentală va înţelege, în sfârşit, că nu e loc de tratat cu iluzii relaţia cu Rusia. Trebuie să luăm în calcul această realitate cumplită, care se cheamă dictatura şi brutalitatea regimului Putin, la finalul probabil biologic al ciclului său, şi, în egală măsură, Occidentul trebuie să instituie toate acele sisteme de protecţie – şi mă bucur şi salut faptul că în România se construieşte marea Bază NATO de la Kogălniceanu, care va deveni cea mai mare din Europa, pentru că singurul lucru pe care Rusia pare a-l respecta astăzi este forţa. Nu mai e loc pentru ca Occidentul să îşi facă nici măcar cele mai mici iluzii despre o Rusie cu care se poate negocia. Dar, în acelaşi timp, spun, la fel ca domnul general Grecu, şi îi respect în mod deosebit analiza lucidă şi extrem de pertinentă, nu sunt în tabăra alarmiştilor care să susţină că mâine sau la orizont ne aşteaptă o ofensivă rusească împotriva NATO sau a unui număr de state NATO. Până la urmă, care e diferenţa, că un singur stat NATO dacă e atacat, Rusia e război cu NATO? Că ăsta e Articolul 5. Nu e loc de interpretare. Bănui că nici Trump nu va fi tentat să interpreteze acest articol, dacă revine ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Iar, pe de altă parte, Europa să fie pregătită atât de solid, inclusiv prin crearea condiţiilor trecerii la producţia de război, pentru că ceea ce avem astăzi, ca şi capacitate industrială de susţinere a efortului de război, pe o perioadă medie, lungă, este departe de a fi suficient. Iar, pe de altă parte, vreau să cred că odată cu numirea unui comisar pentru apărare şi cu crearea nu doar a logisticii şi a resurselor cu care Uniunea Europeană să înceapă să gestioneze o autentică politică de apărare europeană, să începem primul şi primul lucru cu noul cadru financiar multianual, instrumentalizarea, punerea în practică a mobility defence sau aşa-zisul Schengen pentru apărare, care să permită infrastructurii noastre transferul rapid al resurselor umane, logistice, de echipamente dinspre centrul Europei şi vestul ei către Europa de Est, acolo unde toate evidenţele o arată. Acolo există probabilitatea unei desfăşurări de forţe sau locul unde descurajarea ar trebui să fie atât de categorică, încât dictatorului de la Kremlin să nu îi treacă măcar prin mite ideea unei mişcări ofensive.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, în continuarea întrebării mele legată de reprimarea vocilor dizidente după realegerea lui Putin, propaganda ce rol va avea în acest demers de anihilare a dizidenţilor ruşi?
Victor Boştinaru: Propaganda va deveni, de fapt, singurul produs al politicii oficiale a Kremlinului, pentru că, pe de o parte, va trebui să vândă ruşilor împachetant în propagandă şi, da, sunt de acord, Putin probabil va duce pe o treaptă nouă glorioasă propagandă sovietică, are de la cine învăţa, doar că sună strident poate ce spun eu, propaganda lui Hitler conţine suficiente elemente şi din propaganta nazistă, aşa încât din hibridul ăsta monstruos pe care l-a cunoscut umanitatea, e drept, în două etape distincte, se va naşte o realitate nouă, care în perioada inteligenţei artificiale şi a fake-news-urilor şi a hybrid war-ului, va fi practic singura politică a Moscovei. Iar în relaţiile internaţionale vom asista la o virulenţă a propagandei ruseşti, inclusiv în campanii, vezi exerciţiul recent cu tezaurul românesc, referirile de la Republica Moldova, referirile la cât, de fapt, ar trebui noi să dăm despăgubire Uniunii Sovietice, uitând de Convenţia din septembrie ’44 de la Moscova şi aranjamentele de pace după al Doilea Război Mondial. Deci, propaganda va fi singurul plus pe care Putin îl va vinde, inclusiv pentru a ţine în ascultare şi în cumpărarea de iluzii pentru o piaţă internă.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Dan Grecu, după această realegere, privind totodată spre războiul din Ucraina, va fi Putin mai agresiv?
Dan Grecu: Da, aici este /…/, parcă ar fi fost paşnic până acum. Nu, Putin va fi în continuare un agresiv. Domnul Boştinaru a subliniat foarte bine direcţiile de acţiune ale propagandei ruse. Pe această propagandă internă, respectiv externă, se vor baza în continuare acţiunile, acţiunile pe care Federaţia Rusă le va duce prin ordinul gaşpadinului de la Kremlin. Astfel, eu mă aştept să continue acţiunile ofensive în Ucraina, să încerce să destabilizeze tot ce este în jurul lui şi nu i se supune, cu ghilimele de rigoare, unde nu poate să îşi impună proprii lideri, cum era într-o vreme, Ucraina, cum este Transnistria acum şi Abhazia şi alte zone, pentru că, până la urmă, acesta este, dacă vreţi, cum să spun eu, visul, visul ţarului, noului ţar de la Kremlin. Eu aşa consider. Nu mă aştept la nimic bun din partea Federaţiei Ruse, după cum nu mă aştept nici la marea agresiune împotriva NATO, pentru că nu are aceste resurse. Dar ca să ne destabilizeze, şi când spun ne mă refer la noi ca stat şi mă refer şi la aliaţii noştri, da, Federaţia Rusă nu îşi va înceta acţiunile, pentru că, din păcate, s-a arătat destul de profesionistă în domeniu. Revenind doar la propagandă, propaganda pe teritoriul propriu aţi văzut că a dat 88% de OK-uri, de DA, pentruPutin şi are efect şi în exterior, imediat după ce a fost reales o altă mare putere mondială, China, prin preşedintele Xi, l-a felicitat, l-a felicitat şi o altă putere, posibilă putere mondială, India, chiar dacă nu să manifestă ea din punct de vedere militar, l-a felicitaţi şi prinţul Arabiei Saudite.
Radu Dobrițoiu: L-a felicitat şi Viktor Orbán astăzi.
Dan Grecu: Absolut, dar nici nu, acum, Orbán baci nu putea să lipsească din treaba asta, pentru că el este Orbán, Orbán baci – Putin,Vladimir egal love, cum spun românii. Da, ei sunt, îmi permit să glumesc un pic, dar, da, sunt mână în mână, ca să spun aşa. Dar încă o dată vreau să spun, această propagandă, din păcate, are succes.
Radu Dobrițoiu: Domnule Victor Boştinaru, costurile cu purtarea războiului din Ucraina pun presiuni uriaşe pe bugetul Rusiei, alături de restricţiile, sancţiunile economice internaţionale. Este posibil ca aceste cheltuieli de război să îl determine pe Putin să accepte un acord de pace cu Ucraina?
Victor Boştinaru: Se ventilează în diverse locuri şi la perioade relativ scurte ipoteza unor negocieri. Cred că negocierile vor fi legate deocamdată mai puţin de dificultăţile economice, de altfel, fireşti, pe care le generează războiul, atunci când pontezi o treime aproape din PIB-ul ţării tale în război, şi asta înseamnă nu doar efortul financiar şi economic, ci şi dislocarea a sute de mii de oameni de la locurile lor de muncă, partea cea mai activă a economiei, a forţei de muncă a Federaţiei Ruse, iar o altă parte este blocată doar în industria de război, costurile economice sunt mari, dar el o va face din interese geostrategice, nu economice, dacă va fi să fie pace.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Dan Grecu, ca o concluzie, foarte scurt, cât va mai aştepta Europa înainte de a cheltui serios pentru apărare, acum cu un Putin reales şi dornic de teritorii?
Dan Grecu: Dorinţa investiţiilor europenilor pentru apărarea proprie, deci, pentru apărarea proprie, nu pentru pentru sprijinirea Ucrainei, nu mi se pare să fie deosebit de mare. Eu cred însă că situaţia actuală va determina, va determina ca fiecare stat în parte, şi Uniunea Europeană în ansamblu, şi NATO înt ansamblu să reconsidere această idee pentru viitorul apropiat.
Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei „Războiul din Ucraina după realegerea lui Putin”. Invitaţii emisiunii au fost Victor Boştinaru, fost membru al Comisiei de securitate şi apărare a Parlamentului European, istoric, şi generalul-maior în rezervă Dan Grecu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR
