Războiul din Ucraina: dronele şi infrastructura critică

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 septembrie, ora 21:05:36) – „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.

Bun găsit! Moscova continuă să provoace NATO pe diferite paliere, apelează la Belarus şi îşi mobilizează recruţii, pentru a continua confruntarea cu armata Ucrainei.

Ucraina câştigă şi Rusia pierde, declara sir Tony Radakin, ministrul apărării din Marea Britanie. Generalul Mark Milley, şeful apărării din Statele Unite, anticipează succese ale armatei Ucrainei, dar Rusia intenţionează să mobilizeze încă aproximativ 400.000 de militari. Totul ne duce la ideea că vom avea un război lung. Armata ucraineană câştigă teren, dar pierde oameni, pe care cu greu îi poate înlocui. Este războiul începutului de secol XXI, care nu va avea câştigător, dar cu siguranţă va influenţa echilibrul mondial al puterilor militare.

După modelul Germaniei naziste, care bombarda Marea Britanie şi Londra cu mii de victime în rândul populaţiei civile, Federaţia Rusă atacă zilnic cu rachete şi drone ţinte din Ucraina. Lipsită de forţele necesare pentru a învinge, Moscova terorizează populaţia Ucrainei, ucigând cu ajutorul rachetelor şi dronelor zeci de mii de persoane nevinovate.

Pentru economia Ucrainei, costurile sunt devastatoare, din cauza daunelor extinse cauzate infrastructurii ţării şi sectoarelor sale de industrie cele mai productive. Şcoala de Economie din Kiev estima că valoarea daunelor cauzate de invazie a ajuns la peste 140 de miliarde de dolari. Suma include distrugerea completă a 344 de poduri, 440 de facilităţi educaţionale, 173 de spitale şi zeci de mii de case, în timp ce alte mii de clădiri au suferit daune mari.

Discutăm în această seară, la „Euroatlantica”, despre atacurile furibunde ale Rusiei asupra Ucrainei cu rachete, artilerie şi drone. Invitaţii ediţiei sunt George Scutaru, director general „News Strategy Center”, şi generalul de brigadă Constantin Spînu, directorul de comunicare al Ministerului Apărării Naţionale.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Războiul din Ucraina, dronele şi infrastructura critică”.

Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule George Scutaru!

George Scutaru: Bună seara, vă salut! Bună seara, domnule general, bună seara, dragi ascultători!

Radu Dobrițoiu: Bună seara, dle general Constantin Spînu!

Constantin Spînu: Am onoarea să salut radio ascultătorii noştri! Bună seara, Radu! Bună seara, George! Mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule George Scutaru, aţi revenit de la Kiev, unde aţi participat la dezbaterile convocate de platforma de discuţii despre viitorul european al Ucrainei, „Yalta European Strategy”. Reuniunea s-a concentrat pe ramificaţiile războiului dintre Ucraina şi Rusia pentru ţările din întreaga lume. Care este importanţa acestui război în contextul istoriei şi civilizaţiei umane?

George Scutaru: Nu este un război doar între Federaţia Rusă şi Ucraina. Practic, este un război între autocraţie şi democraţie. O înfrângere a Ucrainei ar însemna, de fapt, o înfrângere a tuturor acelor state care susţin Ucraina şi, bineînţeles, o asemenea perspectivă ar încuraja state precum Iranul, Coreea de Nord şi China să acţioneze mult mai în forţă pe arena internaţională. De aceea, este foarte important să înţelegem, şi noi, românii, de ce trebuie să acordăm acest ajutor Ucrainei. Şi încerc să explic foarte clar: altă alternativă am avea ca peste trei sau patru ani, dacă acest ajutor s-ar diminua sau ar dispărea pentru Ucraina, în trei, patru ani de zile o să-i avem pe ruşi pe Dunăre sau pe Prut, Doamne fereşte! Deci pentru România este foarte clar. Cu toate disputele şi diferendele pe care le-am avut cu ucrainenii de 30 de ani încoace, este mai bine să avem o ţară independentă, democrată, ancorată în NATO şi UE, mă refer la Ucraina, decât să-i avem pe ruşi vecini. Şi, mai ales, este important ca în acest fel, sprijinind Ucraina, să avem garanţia că Republica Moldova îşi menţine independenţa. Deci iată un efect direct pentru România.

Dar ar trebui să ne gândim la impactul asupra Orientului Mijlociu şi a Africii, fiindcă Rusia transformă cerealele într-o armă. Rusia doreşte să creeze instabilitate în ţările Africii şi să determine un nou val de refugiaţi spre Europa, pentru a pune o presiune suplimentară, transformând cerealele într-o armă. Veniturile Ucrainei în acest moment vin în primul rând din exporturile de cereale. Prin România trec 85% din grânele ucrainene către piaţa mondială. Rusia doreşte să sufoce economic Ucraina, să o înlocuiască de pe pieţele mondiale de cereale şi să o priveze de resurse, pentru a continua războiul. Aceasta este şi miza bombardării, noapte de noapte, a infrastructurii portuare şi vedem agresivitatea Rusiei, ceea ce înseamnă bombardarea unor ţinte, unor porturi ucrainene, cum ar fi Reni, Ismail, Chilia, aproape de teritoriul românesc. Rusia încearcă să distrugă Ucraina. Dacă nu poate ocupa litoralul Mării Negre, atunci să-i distrugă infrastructura, ca să o sufoce economic.

Radu Dobrițoiu: Domnule Scutaru, pentru că s-a discutat despre aceste subiecte la Kiev, unde aţi participat la dezbateri, care sunt consecinţele pentru moralitatea lumii? Ce va însemna dacă agresorii nu vor fi traşi la răspundere şi va duce implicit la mai multe conflicte acest război?

George Scutaru: E vorba de o opţiune morală. Până la urmă, nu putem rămâne indiferenţi, nu putem rămâne neutri. Suntem de partea unui stat atacat, unui stat care nu a provocat o asemenea agresiune sau prin indiferenţa, şi aşa-zisa neutralitate, practic încurajăm agresorul să-şi ducă mai departe planul diabolic de a ocupa o ţară liberă. Deci asta ar fi vorba de opţiunea fiecăruia. Consecinţele sunt importante, fiindcă, dacă Rusia va fi în plan internaţional condamnată în forurile de justiţie internaţionale, există posibilitatea ca Ucraina să aibă acces la ceea ce înseamnă fondurile îngheţate în diverse state occidentale ale Federaţiei Ruse. Este vorba de peste 320 de miliarde care pot fi parte a procesului de reconstrucţie a Ucrainei, alături de fondurile care provin din donaţiile statelor sau sursele independente.

Este o miză importantă pentru ceea ce înseamnă reconstrucţia Ucrainei. Şi aş vrea să subliniez un fapt. Prin proximitate, România nu trebuie să rateze şansa de a juca un rol important în acest proces de reconstrucţie. Avem siguranţa faptului că suntem membru NATO. Companiile străine care participă, vor participa la reconstrucţia Ucrainei, pot veni să locheze în România. Avem proximitate faţă de Odesa, Nikolaev, Herson, zone foarte afectate de război; şi mai avem un lucru: din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, odată cu exploatarea gazului din Marea Neagră. Deci vom avea şi energie necesară. Şi pentru asta trebuie să avem şi forţe armate puternice, forţe armate care să fie finanţate şi care să apere interesele economice ale României în zona economică exclusivă. De aceea este important acest suport pentru forţele armate, pentru faptul că avem nevoie de încredere în instituţii precum Armata şi avem nevoie, să spunem, de forţe NATO pe teritoriul României, aşa cum se întâmplă în prezent, ca să putem descuraja intenţiile, să spunem, agresive în zona economică exclusivă. În momentul de faţă, ruşii au două, trei nave în zona /exclusivă/ a Bulgariei, pot fi diverse acţiuni de hărţuire. Sunt convins însă că Forţele Navale, împreună cu aliaţii pot să, să spunem, descuraja asemenea acţiuni care se pot întâmpla pe viitor şi în zona economică exclusivă a noastră.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Constantin Spînu, avioane ale Ministerului Apărării Naţionale au executat zboruri în zona Dobrogei. Cu ce scop au fost efectuate aceste zboruri? A fost o misiune de antrenament desfăşurată în condiţiile impuse de bombardamentele Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre?

Constantin Spînu: Nu. A fost o misiune de antrenament de rutină. Din păcate, ea a intrat în atenţia locuitorilor din zona Dobrogea, din zona Constanţa, ca urmare a faptului că au fost observate, o parte dintre cetăţeni au fost martorii acestui fenomen absolut normal la trecerea de la zborul subsonic la zborul supersonic. Au fost martorii boomului sonic. Unii l-au interpretat drept explozii sau trageri executate cu aeronave militare. Nici vorbă, au fost zboruri de antrenament, zboruri de rutină. Este nevoie de menţinerea unui antrenament cât mai ridicat pentru piloţii noştri de aeronave F-16. Este un număr destul de important de ore care trebuie executat anual. De aceea, noi am fost foarte prompţi în această seară şi am informat prin intermediul jurnaliştilor acreditaţi faptul că nu există niciun motiv de îngrijorare şi mulţumesc că-mi daţi această şansă s-o fac şi la Radio România Actualităţi. Au fost zboruri de rutină, fără niciun fel de doză de spectaculozitate.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Constantin Spînu, avem noi informaţii despre fragmente din dronele ruseşti care au ajuns pe teritoriul României? Pentru ascultătorii Radio România Actualităţi, vă rog să vă referiţi la aceste evenimente şi la acţiunile Ministerului Apărării Naţionale.

Constantin Spînu: Sigur. Iată că suntem tot în sfera dezbaterii proximităţii faţă de Ucraina. Dacă George Scutaru vorbea despre proximitate, despre apropierea de Ucraina a României ca pe o posibilă oportunitate în viitor pentru participarea la reconstrucţie, pentru noi, pentru militari, proximitatea, apropierea de Ucraina este o provocare, mai ales în aceste ultime săptămâni, în care frecvenţa atacurilor Federaţiei Ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene a crescut. Am avut aproape noapte de noapte, cred că noaptea trecută a fost una dintre puţinele nopţi în care nu au executat ruşii atacuri pe infrastructura portuară. Au fost atacuri repetate, care, iată, de săptămâna trecută au început să producă efecte şi pe malul românesc al Dunării. Au fost trei locaţii în care am identificat fragmente de drone care sunt similare cu cele folosite de armata rusă, respectiv Shahed 136 sau Geran-2. Din păcate, n-aş vrea să /sunet stereotip/, dar la acest moment, fiind vorba de trei expertize tehnice în desfăşurare, nu am o estimare a datei la care aceste expertize ar putea să ajungă la concluzii. Evident că este nevoie de răspunsuri cât mai rapide, astfel încât să înţelegem exact ce s-a întâmplat. Diferenţa specifică dintre aceste trei situaţii este că dacă primele două s-au întâmplat foarte aproape de luciul Dunării, foarte aproape de graniţă, cel de-al treilea a fost însă la 16 kilometri în interiorul teritoriului naţional, aproape de localitatea Nufăru, la 1,5 kilometri est de această localitate din judeţul Tulcea.

Radu Dobrițoiu: Aveţi o anticipare, o estimare când se va termina ancheta pentru ceea ce s-a identificat, pentru ceea ce s-a găsit acum?

Constantin Spînu: Ne dorim să fie încheiată cât mai repede, pentru că aceste date, aceste concluzii care vor fi comunicate trebuie să fie bazate pe măsurători, pe culegeri de date în mod ştiinţific şi concluzii formulate de către experţi şi de către specialişti. Ceea ce vă pot spune până la acest moment este că din primele două situaţii nu au rezultat indicii cu privire la existenţa explozibililor, care nu au fost identificaţi nici pe probele ridicate, nici la faţa locului, nici la locaţiile de unde au fost ridicate aceste probe, însă suntem, vă spuneam, încă nu departe de momentul finalizării acestor expertize. Ne dorim şi noi să fie cât mai repede, astfel încât vă oferim răspunsurile pe care le aşteptaţi.

Radu Dobrițoiu: Iată un război foarte aproape de graniţele României. La sute de metri sunt drone ale Rusiei care atacă teritoriul ucrainean, cu fragmente care ajung şi pe teritoriul României. Domnule George Scutaru, este clar că Rusia nu-şi va opri atacurile cu rachete şi mai ales cu drone cu detonare, cele mai multe provenite din Iran, asupra Ucrainei. Ce ar trebui să înţeleagă românii despre aceste atacuri, iată, foarte aproape de ţara noastră?

George Scutaru: Războiul iată că tinde să devină parte a vieţii noastre. Deocamdată s-a exprimat printr-o creştere a preţurilor, prin prezenţa sa seară de seară în spaţiul mediatic. Pentru locuitorii, însă din vecinătatea graniţei cu Ucraina, înseamnă alarme aproape în fiecare seară şi o teamă care persistă.

Este important însă ca românii care locuiesc în proximitatea Ucrainei să înţeleagă totuşi că din partea instituţiilor, cum spunea şi domnul general Spînu, se fac eforturi evidente pentru a îndepărta asemenea pericole. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi că războiul va dura. Nu există niciun fel de semn din partea niciuneia dintre beligeranţi că războiul acesta, să spunem, va avea un final în următoarele luni. Există o confruntare intensă în acest moment pe front. Ucraina încearcă să spargă ultimele linii de apărare. Aţi făcut referire la un nou val de mobilizare din partea ruşilor. Putin doreşte să continue războiul. Şi important pentru noi este să înţelegem că în perioada următoare Rusia va încerca să submineze acest ajutor pentru Ucraina.

Vom avea momente electorale în România, în alte state din Uniunea Europeană, din Statele Unite. Rusia întotdeauna a încercat să interfereze în procesele electorale şi astfel va încerca şi mai abitir să diminueze suportul pentru Ucraina. În final, eu sunt convins că dacă toate statele democratice rămân împreună să furnizeze acest ajutor militar, financiar, economic, politic pentru Ucraina, Ucraina va învinge. Altfel, cealaltă opţiune, repet, este să vedem cum o dictatură reuşeşte să înfrângă o coaliţie a statelor democratice şi e vorba de opţiune personală. România a trăit într-o dictatură. România a văzut ce înseamnă „beneficiile” ale cooperării cu URSS, ingerinţă ruşilor în viaţa noastră de zi cu zi, practic ne-au adus o dictatură. Deci, noi înţelegem ce înseamnă să stai de partea cealaltă a unei cortine de fier şi de aceea trebuie să susţinem o naţiune care doreşte să fie liberă, aşa cum este Ucraina.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Constantin Spînu, Rusia, prin propriile canale media, a dezinformat în legătură cu dronele şi fragmentele de drone ruseşti care au ajuns pe teritoriul României. De asemenea, au sugerat inclusiv declaraţii ale oficialilor români. Cum să interpretăm aceste acţiuni ale Moscovei?

Constantin Spînu: Ele nu sunt decât cele mai vizibile părţi ale unui război hibrid care se desfăşoară nu doar în România, nu doar pe flancul estic. Aţi văzut dovezi şi dezbateri despre îngerinţa ruşilor prin diferite canale, inclusiv în alegerile din Statele Unite, şi nu doar unele, sunt şi cele de dinainte, cu probe. Aveţi dreptate, săptămâna trecută am publicat pe platforma noastră de combaterea dezinforumului o asemenea ştire, absolut aberantă, absolut fantastică, totul inventat. S-a inventat o aşa-zisă convorbire, un aşazis contact la nivel de miniştri între ministrul român al apărării şi omologul ucrainean, în care nici mai mult, nici mai puţin, partea română ar fi solicitat mutarea acţiunilor de luptă cât mai departe, cât mai în adâncimea teritorului, chiar mutarea infrastructurii economice. Cât de absurd ar fi să gândeşti că poţi să muţi un port kilometri la uscat, astfel încât să nu mai existe pericol împotriva părţii române, pe partea română să nu mai existe pericole generate de aceste atacuri. Însă, uneori dorinţa aceasta de a produce confuzie şi teamă produce şi astfel de materiale absurde care vizează logica, însă nu este nimic surprinzător. Singurele acţiuni, evident, care afectează securitate regională ale forţelor militare ruse, care acţionează absolut în afara cadrului normativ internaţional.

Ce a cerut România, într-adevăr, de multe ori chiar alături de aliaţi şi parteneri, a fost ca Federaţia Rusă să oprească acest război brutal şi ilegal şi să respecte suveranitatea Ucrainei, precum şi pacea şi securitatea în regiune. Acesta este adevărul pe care propagandişţii ruşi nu vor ca ruşii să-l cunoască, nu vor ca ruşii să-l vafă, pentru că trebuie să precizăm, că această dezinformare nu s-a adresat spaţiului românesc şi a fost promovată pe canalele Telegram pentru audienţa din Rusia /…/ Kiev din Ucraina.

Radu Dobrițoiu: La Kiev, acolo unde aţi fost prezent, domnule George Scutaru, a fost o dezbatere care a inclus în discuţii şi atacurile Rusiei cu drone şi rachete asupra Ucrainei. Ce informaţii au fost prezentate despre atacurile ţintite asupra economiei, industriei, uzinelui, infrastructurii critice din ţara vecină?

George Scutaru: Ucraina se pregăteşte pentru o nouă iarnă în care va fi atacată de ruşi, vor fi vizate ţinte din domeniul energetic şi bineînţeles, ţintele portuare.

Aşa cum am menţionat, în acest moment Ucraina încearcă să contracareze asemenea atacuri pentru a putea să exporte, pentru a putea să supravieţuiască economic. Este o încleştare deosebit de acerbă, nu doar pe linia frontului, ci şi în spatele frontului, în zonele civile. În seara în care am plecat din Kiev a fost un atac, noi am plecat cu treburi spre Polonia la ora 22:00, la ora 01:00 noaptea fost un atac intens cu drone asupra Kievului. Ruşii încearcă să submineze moralul şi ceea ce am văzut şi în discuţiile cu prieteni din Ucraina, atunci când am fost la Kiev, într-adevăr, este o naţiune care oboseşte, care duce greul acestei lupte, dar e o naţiune atât de determinată să respingă invazia şi mulţi dintre ucraineni să ştiţi că apreciază foarte sincer ajutorul din partea României. Sunt conştienţi că fără România n-ar putea să exporte cereale atât de aşteptate pentru ţările care au nevoie de grâu din Africa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Ei sunt conştienţi că de data asta mult din succesul acestui acestei încleştări depinde şi de poziţia unor ţări precum România, precum Polonia, precum Slovacia şi sunt recunoscători pentru ceea ce România face zi de zi pentru Ucraina, alături de aliaţii săi din NATO.

Radu Dobrițoiu: Au fost prezentate noi informaţii, statistici recente despre pierderile suferite până acum de Ucraina, domnule George Scutaru?

George Scutaru: E o informaţie pe care ucrainenii n-o comentează în spaţiul public. Există însă informaţii care atestă că pierderile sunt mari, nu doar din partea Federaţiei Ruse, dar afectează şi forţele armate ucrainene. Gândiţi-vă că ei trebuie să penetreze linii de apărare foarte bine puse la punct din punct de vedere genistic. Sunt câmpuri de mine cu adâncime de 6-16 km, între 6 şi 16 kilometri, inclusiv îmi spuneau nişte militari ucraineni care au participat la conferinţă s-au întors de pe front din zona Zaporojie, pentru un metru pătrat geniştii ucraineni găsesc şi câte trei-patru mine, pe un metru pătrat, deci este o densitate extraordinară, cam o treime din teritoriul Ucrainei este minat. Vă daţi seama cât timp va lua pentru ca procesul de deminare să se finalizeze în această ţară. Este un alt aspect care va afecta pe termen lung Ucraina, deci vorbim de o încleştare care produce victime. De aceea este foarte important ca acest ajutor din partea Occidentului să ajungă la timp şi să nu i se dea Rusiei posibilitatea să se fortifice, astfel încât acţiunile ofensive ale Ucrainei să implice pierderi umane mai ales, dar şi pierderi de echipament militar.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Constantin Spînu, România este deja parte a unui război hibrid, pornind de la acţiunile media de dezinformare ale Moscovei şi continuând, iată, cu implicarea indirectă a ţării noastre, prin atacurile Rusiei asupra porturilor Ucrainei la Dunăre. Cum să reacţioneze şi mai ales, de unde să se informeze românii despre aceste acţiuni ale Rusiei?

Constantin Spînu: Este o întrebare esenţială şi vă mulţumesc că atingem acest subiect. Din păcate, toată această situaţie cu dronele din ultima săptămână a afectat inclusiv credibilitatea noastră de la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, care a fost considerată o instituţie care a încercat să ascundă situaţia reală. Nici vorbă de aşa ceva. Ceea ce am comunicat noi lunea trecută, am comunicat cu bună-credinţă, pe baza tuturor datelor pe care le-am avut la dispoziţie. Ceea ce cred că trebuie să facem şi de acum înainte, mai ales în condiţiile în care acest război, iată, nu de semne că se va termina prea curând, este să nu descurajăm, să ne facem datoria, să comunicăm la nivelul instituţiilor statului pe bază de fapte, pe bază de elemente probabile, astfel încât cetăţenii să înţeleagă faptul… /nici să nu vindem iluzii/, cetăţenii să înţeleagă faptul că aceste riscuri, iată, există. Suntem aproape de un război fierbinte şi uneori aproape la câteva sute de metri, însă autorităţile statului depun toate eforturile, îşi exercită toate competenţele, astfel încât aceste riscuri să fie reduse le maximum posibil, având în vedere situaţia existentă.

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! „Euroatlantica” la final. Titlul ediției”Războiul din Ucraina – dronele și infrastructura critică”.

Invitaţii emisiunii au fost George Scutaru, director general New Strategy Center și generalul de brigadă Constantin Spânu, directorul de comunicare al Ministerului Apărării Naționale.
Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul „Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*