
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 iunie, ora 21:05) – „Euroatlantica” – Realizator: Radu Dobriţoiu.
Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Luna viitoare se va desfăşura un summit important al NATO, primul în ţările baltice, în capitala Lituaniei, la Vilnius. Pentru prima dată după Războiul Rece, Alianţa îşi va configura misiunile de contingenţă adaptate la agresiunea Rusiei, urmând să fie aprobate mii de pagini de planuri militare secrete. Până în 2022, NATO s-a concentrat pe misiuni de pace sau de stabilizare, cum au fost operaţiunile din Afganistan şi din Irak. În prezent, NATO a revenit la misiunea sa de bază: protejarea şi apărarea aliaţilor. Tot ce construieşte Alianţa din 2022, cu un reper important, summit-ul de la Madrid, se concentrează pe articolul pe Articolul 5 din Tratatul de la Washington, cu noi dispuneri de forţe pe flancul de est, cu o nouă abordare strategică în faţa provocărilor lansate de Federaţia Rusă, dar şi de partenerul Moscovei, Republica Populară Chineză.
NATO consolidează un zid militar pe flancul de est pentru a bloca dorinţele Kremlinului de expansiune şi de ocupare ilegală de noi teritorii la vest de graniţa Rusiei, recunoscută internaţional. Fostul adversar al NATO din perioada Războiului Rece este actuala ameninţare pentru Alianţă în 2023. La ultima ministerială NATO de săptămâna trecută la nivel de miniştri ai apărării, Alianţa a decis consolidarea flancului estic. S-a convenit, de asemenea, asupra îmbunătăţirii capacităţii NATO de a-şi consolida forţele în est, prin desfăşurarea mai multor echipamente prepoziţionate şi prin stocuri de arme, prin mai multe capacităţi desfăşurate avansat, prin comandă şi control consolidate şi prin planuri de apărare îmbunătăţite, cu forţe specifice prealocate pentru apărarea anumitor aliaţi. La Vilnius, Alianţa intenţionează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO – Ucraina ca membru egal şi se va analiza cererea Suediei de aderare la NATO. Discutăm în această seară la „Euroatlantica” despre viitoarea reuniune NATO de la Vilnius. Invitaţii ediţiei sunt profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi generalul maior în rezervă Dan Grecu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi emisiunea ”Euroatlantica” la Radio România Actualităţi. Tema ediţiei: „Pe drumul spre Vilnius”.
Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule Claudiu Degeratu.
Claudiu Degeratu: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Dan Grecu!
Dam Grecu: Bună seara, mulţumesc frumos! Vă salut pe dvs. şi invitaţii dvs si pe radioascultători.
Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea Euroatlantica! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Domnule Claudiu Degeratu, care vor fi principalele subiecte pe agenda summitului NATO de la Vilnius, de luna viitoare?
Claudiu Degeratu: Subiectele sunt o gamă destul de extinsă şi, aşa cum spunea şi ministrul de externe lituanian, acest summit are şansa să fie istoric prin decizii sau are şansa să devină istoric prin ratarea unor oportunităţi. Prima şi cea mai importantă temă rămâne Ucraina. Aţi menţionat şi dvs. că se intenţionează schimbarea Comisiei NATO – Ucraina într-un consiliu şi să vedem care vor fi, să zicem, noutăţile acestui consiliu, e un semnal foarte important şi, de asemenea, de a avea avea un pachet multianual de sprijin pentru Ucraina. Al doilea subiect, aşa cum aţi trecut în revistă, este cel legat de adoptarea concepţiei militare de apărare colectivă la nivelul teatrului strategic european. El este o dezvoltare a conceptului aprobat şi a deciziilor de la Madrid de anul trecut şi consfinţeşte două chestiuni foarte importante. În primul rând, este vorba de acest plan de care aţi amintit, de apărare, care se extinde mult de ideea de plan de contingenţă, revenim la conceptul de plan defensiv /de/ dinainte de 1989, cu acea specializare geografică, cu conectarea la planurile naţionale de apărare şi elementul, iar, de noutate important, o nouă relaţie, o articulare mai bună între planurile NATO de apărare şi planul armatei americane din Europa de apărare, un aspect de maximă noutate. Şi, bineînţeles, adoptarea pentru această nouă concepţie de apărare la nivel strategic europeană a conceptului de nou model de forţe NATO. Nivelul de ambiţie este foarte ridicat, operaţionalizarea a 800.000 de de soldaţi în trei contingente, cu diferite grade de reacţie. Şi, bineînţeles, mai sunt două teme importante, cele legat de extindere şi cel legat de Suedia şi,bineînţeles, Finlanda. Şi nu în ultimul rând, relaţia cu partenerii strategici din regiunea indo-pacifică, un subiect mai sensibil, cu evoluţii unele încurajatoare, altele mai puţin încurajatoare, dar cu siguranţă se va menţine. Şi, nu în ultimul rând, se va discuta succesiunea sau decizia aliaţilor în privinţa unui nou secretar general NATO. Cam aceasta ar fi, pe scurt, să zicem, agenda principală. Sigur, vor mai fi şi alte aspecte, dar cam acestea sunt.
Radu Dobrițoiu: Spre deosebire de perioada Războiului Rece, NATO s-a extins semnificativ. Iată, are acum o graniţă întinsă, mult mai mare frontiera directă cu Rusia. Domnule general Dan Grecu, NATO şi-a elaborat, pe baza deciziilor de anul trecut de la Madrid, un concept de apărare şi descurajare, revenind la doctrina de bază a Alianţei, construită în jurul Articolului 5 al Tratatului de la Washington. Va reprezenta Vilnius o nouă etapă în această direcţie?
Dan Grecu: Doctrina stabilită odată cu aprobarea noului concept strategic al NATO de la Madrid, cu summitul de anul trecut, va fi implementată în continuare, indiscutabil, cu unele adăugiri, pentru că situaţia din teren obligă aşa, la acest lucru. Şi cel puţin din perspectivă militară, mă aştept ca ajutorul şi prezenţa NATO ca structură de apărare în zona de est să crească. Şi când spun să crească, mă refer, atât din punct de vedere numeric, cât şi din punct de vedere calitativ, astfel încât grupurile de luptă din zona de est existente în Ţările Baltice, Polonia, România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria să aibă o forţă mai mare, poate chiar să fie transformate de la nivel batalion, „battle group”, batalion întărit, la nivel de brigadă şi, de ce nu, să se discute despre modul în care planurile la care dumneavoastră făceaţi referire să fie implementate, să se facă planuri mult mai concrete, nu numai chiar de contingenţă, în situaţia în care Federaţia Rusă va continua să escaladeze agresiunile care să meargă dincolo de ceea ce ştim noi acum că se întâmplă în estul şi sudul Ucrainei. Daţi-mi voie să subliniez un alt lucru. De obicei, ştiam de la început, cu timp înainte, despre ce se discută sub forma agendei publicate. Ne aflăm la mai puţin de trei săptămâni de la data de 11, când va începe oficial activitatea şi agenda o luăm din declaraţii, din citate de presă, din întâlnirea miniştrilor apărării, întâlnirea miniştrilor de externe de la Oslo, vizita secretarului general la Casa Albă şi alte lucruri. Ele sunt exact aşa cum a zis domnul Degeratu, acestea vor fi problemele, dar cred că pe fiecare din aceste probleme vor exista discuţii intense, cel puţin eu cred că trei, una fiind problema Ucrainei – atât sprijinul, cât şi drumul spre NATO sau mai exact viitorul pachet de securitate care îi va fi oferit Ucrainei, al doilea chiar creşterea cheltuielilor pentru apărare şi chiar acel pachet de întărire a parteneriatului cu Orientul Îndepărtat, din zona indo-pacifică, vor fi subiecte unde nu vor fi, cum să spun eu, nu va fi o unanimitate de 100% şi va trebui să se găsească o formă de soluţionare în acel comunicat care încheie fiecare summit a NATO.
Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, aminteam la începutul emisiunii de aprobarea unor planuri militare secrete. La ce se referă aceste documente, este aceasta o nouă abordare cu o defensivă întărită la nivel conceptual şi de contingenţă pentru NATO?
Claudiu Degeratu: Planurile defensive nu sunt noi, ele au fost şi înainte de ’89, acum însă ele capătă importanţă, după ce 30 de ani au scăzut în importanţă, interesul fiind mai mult pentru planurile de contingenţă, şi alea totuşi limitate, şi în acelaşi timp planurile legate de gestionarea unor crize sau a unor operaţiuni în afara ariei de interes. Părerea mea este că aceste planuri defensive au suferit o analiză strategică, ele acum nu se concentrează pe tipurile de, să zicem, situaţii de urgenţă, de crize ş.a.m.d., planurile defensive sunt făcute după profilul adversarului şi după gama de ameninţări venite dintr-o sursă clară a unui unui potenţial adversar. Deci schimbarea este majoră, de abordare strategică şi în al doilea rând, planurile defensive sunt integrate la nivelul întregului teatru strategic european. Nu se mai discută doar de reacţia la o situaţie de criză într-o anumită zonă şi cu o forţă limitată de intervenţie, în acest caz discutăm de asigurarea unei capacităţi de 800.000 de soldaţi pentru toate regiunile de interes din sfera euroatlantică şi transatlantică. Este o schimbare şi de abordare şi de specializare regională şi mai ales, cum spuneam, apar sarcinile noi legate de planurile naţionale, obligaţiile naţionale ale ţărilor pentru a răspunde unei asemenea viziuni integrate. Nu va fi simplu deloc. Domnul general Grecu a menţionat foarte clar că vor fi diferenţe şi vor fi discuţii sensibile, pentru că revenim la problema lipsurilor legate mai ales de bugetele apărării. În continuare suntem cu acelaşi număr de ţări care sunt peste 2% cu cheltuieli de apărare. În continuare discutăm şi încă n-avem o viziune clară legată de asumarea responsabilităţii ţărilor europene în acest nou context şi bineînţeles şi alte chestiuni, dar acestea sunt în principal cele legate de noua abordare defensivă, de postură defensivă a NATO.
Radu Dobrițoiu: Domnule general Dan Grecu, flancul de est continuă să fie prioritar pentru apărarea NATO. Urmează să fie livrate noi sisteme de apărare aeriană, dar se intenţionează, aşa cum aţi amintit şi dvs., şi dezvoltarea grupurilor de luptă, dar şi stabilirea unor depozite prepoziţionate. Vor putea ţările participante, inclusiv România, să îşi impună propriile concepte de apărare la nivelul Alianţei, la Vilnius?
Dan Grecu: Să-ţi impui propriile concepte de apărare care să fie independente de ceea ce se stabileşte la nivelul NATO nu se poate, dar să-ţi impui interesele tale adaptate acestui concept general de apărare, depinde de inteligenţa de inteligenţa fiecărui stat în parte. Ştim la ora actuală despre repoziţionarea comandamentelor de brigadă, dacă pot să le spun aşa, în zonele de est, avem şi noi în România, există şi în Polonia, există şi în alte state astfel de comandamente, există şi forţe, dar de mai mic nivel. Eu mă aştept la o prepoziţionare, mai exact la o poziţionare permanentă de personal, care să treacă de la nivelul comandament la nivelul structură completă în această zonă de contact baltici – Polonia – România – Bulgaria, să se ia o decizie în acest sens, după cum mă aştept şi la prepoziţionarea materialului, echipamentului necesar, atât tehnică, cât şi muniţii în diferite zone, pentru ca forţele respective să poată să-l utilizeze. Nu este nou conceptul, acest concept al prepoziţionării s-a mai discutat încă de acum vreo 10-12 ani, dar au fost discuţii şi s-a mers încet.
De data asta, acţiunile Rusiei implică… cum nici acel 2%, minim 2%, cum spunea secretarul general al NATO, amintit şi de dl. profesor Degeratu mai devreme, nu este acum, de la Vilnius. El a fost aprobat în 2014, la summitul de la Cardiff. Şi uite, au trecut 9 ani de zile şi au rămas doar câteva state care au atins 2 sau au depăşit 2%. Aici mă aştept la o mare discuţie, în special din partea Franţei, privind nu neapărat procentul de cheltuială, ci privind ponderea industriei europene în asigurarea echipamentelor militare statelor europene, în condiţiile în care şi Franţa a avut nişte surprize prin pierderea comenzilor pentru submarine cu Australia, oarecum blocarea încercării de a vinde vase către Federaţia Rusă.
Radu Dobrițoiu: Mistral-urile.
Dan Grecu: Deci vor fi probleme serioase, după cum problema soluţiei pentru Ucraina… eu sunt ferm convins că acolo se va găsi, ce se va putea da. Este clar că Ucraina, până când nu se încheie acest conflict, nu va primi nimic altceva decât garanţii de securitate şi bineînţeles, sprijinul acordat prin acest grup, spunem noi, grupul de la Ramstein, grupul donatorilor, care s-ar putea să fie instituţionalizat la acest moment, că să nu uităm, la acest summit nu participă doar state membre NATO, sunt 50 de delegaţii oficiale şi din partea unor structuri internaţionale, organisme internaţionale, dar şi din partea unor state partenere. Aici trebuie să vedem care va fi decizia. Un „map” pentru Ucraina astăzi nu cred că va fi realizat, adică astăzi, la Vilnius.
Radu Dobrițoiu: Vom reveni pentru că avem şi o informaţie de actualitate, este adevărat, grupul de contact pentru Ucraina, iniţiativa Ramstein, coordonată de Statele Unite, acest grup a fost deja acceptat la ultima ministerială NATO ca parte a reuniunii ministeriale a NATO. Adică n-a mai fost tratat separat, s-a desfăşurat împreună şi a fost inclus pe agendă. Domnule Claudiu Degeratu, Ucraina va face parte dintr-un consiliu de apărare NATO – Ucraina ca membru egal, un subiect important al summit-ului de la Vilnius. Ungaria s-a opus până acum. Ce presupune această decizie, unică până acum în istoria Alianţei?
Claudiu Degeratu: Sigur, dacă ne referim la acest consiliu, era normal să se ridice acest nivel de la comisie simplă la consiliu. Este un fel de premiu de consolare, pentru că nu se va discuta niciun fel de termen-limită de integrare a Ucrainei în NATO. Şi în acelaşi timp, sigur că asta va forţa o dezbatere, inclusiv va forţa Ungaria şi alte ţări să discute altfel, să discute politic, nu doar aşa, tactic, diplomatic, la nivel de ambasador, ce să mai dăm Ucrainei, ce să nu dăm, cum s-o blocăm… Deci va fi o discuţie tranşantă, grea, aşa cum spunea şi dl. general Grecu, însă ea va scoate în evidenţă un lucru: izolarea Ungariei şi, bineînţeles, soluţiile pe care ar putea să le găsească Alianţa. Suntem într-o zonă în care nu avem un precedent, pentru că ce se întâmplă de la Madrid încoace este că noi trebuie să discutăm cu partenerii, inclusiv Ucraina, inclusiv Moldova, inclusiv Georgia, în condiţii de război în Europa.
Alianţa n-a mai trecut prin aşa ceva, să discute lărgirea în condiţii de război prelungit în Europa. Şi aici se va vedea, de fapt, maturitatea, viziunea strategică a unor lideri, inclusiv lideri care se opun, care, mă rog, fac obstrucţie, cum este liderul Orbán, pentru că altfel, într-adevăr, blocajul ne paşte pe partea asta, nu doar privind acordarea unui anumit program Ucrainei, dar şi acordarea ajutorului. NATO încearcă să configureze un pachet multianual de ajutor. Până acum se discuta de la semestru la semestru sau de la an la an. În acest moment se discută însă de un termen mai lung, pentru că dacă aţi observat, şi Uniunea Europeană a anunţat ieri sau chiar astăzi, am impresia, planul pe patru ani de 50 de miliarde de euro ajutor pentru Ucraina şi atunci sigur că şi pe partea NATO, s-a văzut clar şi la conferinţa de la Londra de astăzi privind reconstrucţia Ucrainei, se încearcă constituirea unui pachet foarte clar şi asta trebuie să fie un semnal clar şi către Federaţia Rusă.
Radu Dobrițoiu: Zilele acestea se consolidează relaţia SUA-India, pe fondul vizitei premierului indian la Washington. Astăzi s-a anunţat că India va investi peste două miliarde de dolari în industria americană. Domnule general Dan Grecu, NATO este îngrijorată de China, dar şi de evoluţiile din regiunea Indo-Pacific. Se vor afla pe agenda summitului de la Vilnius aceste subiecte?
Dan Grecu: Se va afla în mod cert relaţia cu partenerii din zona Indo-Pacifică, pentru că acest lucru este de interes în primul şi în primul rând din punct de vedere al securităţii pentru Statele Unite ,şi ştim că Statele Unite dau tonul în cadrul NATO, dar este de asemenea de o mare interes şi pentru Uniunea Europeană, dar aici vorbim în special de aspecte economice, că până la urmă tratatul este unul nord-atlantic, nu unul Vest-Pacific, dar problemele vor fi discutate. Faptul că primul ministru indian a făcut această vizită, vine puţin să contrabalanseze influenţa Chinei din ce în ce mai mare în regiune, de altfel, India şi China având pe anumite probleme, în special de frontieră, o relaţie destul de tensionată, de mult timp pentru nişte teritorii în dispută. E un punct în plus la acest moment pentru pentru partea americană şi este de aşteptat ca acest lucru să continue.
După cum este de aşteptat totuşi ca India să continue cooperarea cu China din punct de vedere economic. Să nu uităm că ambele state sunt membre ale BRICS şi acolo lucrurile sunt destul de clare, încercarea de a se impune ca o a doua, aş zice nu, ca o primă putere multinaţională pe plan global.
Radu Dobrițoiu: Nu toate ţările acordă 2% din PIB pentru apărare şi războiul din Ucraina a demonstrat, a arătat slăbiciuni în materie de muniţii şi chiar de tehnică. Şi mă refer aici la Germania şi la Marea Britanie, de exemplu. Domnule Claudiu Degeratu, se va discuta şi problema bugetării apărării la Vilnius?
Radu Dobrițoiu: Se va discuta cu siguranţă şi cred că există deja discuţii pentru a mări acest nivel minim de 2% şi, în acelaşi timp, mai multe angajamente privind investiţiile în infrastructura de natură militară şi mobilitate militară. Dar rămâne această mare necunoscută legată de sectorul industriei de apărare, care în continuare nu are un loc precis, mai clar în abordarea NATO, începe să se contureze mai mult la nivelul Uniunii Europene.
Domnule general Dan Grecu, foarte scurt, cum poate specula România, iată, nevoia de muniţii atât din partea Uniunii Europene, cât şi a NATO, problema care se va dezbate probabil şi la Vilnius?
Dan Grecu: Foarte simplu. România trebuie să treacă să-şi repună pe picioare o industrie de apărare. Există această posibilitate, dar noi încă mai importăm şi pulberea de puşcă, cum se spune, după cum bine ştiţi, pentru că facilităţile noastre industriale zac închise şi cu datorii la primăriile locale. Aici trebuie o decizie rapidă la nivel de CSAT şi cu implicarea Guvernului, Ministerul Economiei şi Apărării pe partea economiei, pentru că economia este principala responsabilă, să redevenim un producător de echipamente, pentru că într-un caz de conflict, Doamne fereşte, n-o să avem timp să fugim repede până în Texas sau până în Coreea de Sud să ne luăm cartuşe şi praf de puşcă.
Radu Dobrițoiu: Sau aşa cum spune un proverb chinezesc, „nu stingi focul cu apă adusă de la distanţă”.
Vă mulţumesc foarte mult. „Euroatlantica” la final. Titlul ediţiei, „Pe drumul spre Vilnius”. Invitaţii emisiunii au fost profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, şi generalul maior în rezervă Dan Grecu.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul „Euroatlantica” şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
Transcriere RADOR