Europa, din nou sub arme, cu serviciu militar obligatoriu?

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, emisiunea ”Euroatlantica” (16 noiembrie, ora 21:05) – Realizator: Radu Dobriţoiu.

Radu Dobrițoiu: Bun găsit! Cu două războaie în Europa şi în proximitate, revine în actualitate reintroducerea serviciului militar obligatoriu. 10 ţări din Uniunea Europeană au adoptat deja serviciul militar obligatoriu. Din 2022, Europa a intrat în stare de război hibrid cu Federaţia Rusă, de la bombardarea şi invadarea Ucrainei pe scară largă. Polonia are deja 38.000 de rezervişti voluntari.

România are un deficit de cadre militare active, dar mai ales de rezervişti. În eventualitatea unui război de apărare, ţara noastră se bazează pe aproximativ 70.000 de militari activi şi pe o rezervă compusă din bărbaţii care au efectuat serviciul militar obligatoriu până în 2007. Deşi avem mai multe prevederi legale care impun obligaţia ca fiecare bărbat să se prezinte la centrele militare pentru evidenţă, aceste prevederi sunt tratate cu indiferenţă.

Avem, în schimb, ţări unde constatăm implicarea populaţiei, a bărbaţilor, în primul rând pentru a se integra în serviciul militar obligatoriu sau volutar. Lituania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Cipru, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent serviciul militar obligatoriu sub diverse forme.

Forţelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruţi. Prin urmare, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, aşa cum face Suedia. Şi Germania ia în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Alte ţări introduc serviciul militar obligatoriu de anul viitor, cum este, de exemplu, Polonia de pe flancul de est al NATO.

România încă aşteaptă să obţină recrutări cu serviciul militar pe bază de voluntariat.

Dezbatem în această seară despre apărarea militară a României din perspectiva rezerviştilor şi structurilor de militari în rezervă, pentru a susţine apărarea statului până în momentul în care ar interveni NATO.

Invitaţii ediţiei sunt generalul de brigadă Constantin Spînu, director de comunicare strategică la Ministerul Apărării Naţionale şi generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România.

Eu sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta „Euroatlantica”. Tema ediţiei: „Europa din nou sub arme, cu serviciu militar obligatoriu?” Din regia de emisie, Isabel Jerdea şi Mirela Drăgan îmi confirmă că avem legătura prin telefon cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule general Virgil Bălăceanu.
Virgil Bălăceanu: Bună seara!
Radu Dobrițoiu: Bună seara, domnule general Constantin Spînu!
Constantin Spînu: Bună seara! Am onoarea să vă salut, domnule general. Salut cu mare drag ascultătorii postului de Radio România Actualităţi.

Radu Dobrițoiu: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea „Euroatlantica”. Bun venit la Radio România Actualităţi! Domnule general Constantin Spînu, am prezentat evoluţia din Europa a serviciului militar obligatoriu. Suntem la mică distanţă de un război în desfăşurare, cu o Rusie din ce în ce mai agresivă şi dornică de teritorii. Care este situaţia la noi? Ar putea reintroduce România serviciul militar obligatoriu?

Constantin Spînu: Bună seara! Este o întrebare foarte importantă. Aş vrea să precizez încă de la început că prezenţa mea în această discuţie nu înseamnă în niciun fel că Ministerul Apărării Naţionale a luat în calcul până acum sau că a discutat în vreun fel reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România. Aşa cum ştim, atât obligativitatea executării serviciul militar obligatoriu de către cetăţenii bărbaţi în România a fost suspendată. Ea este obligatorie prin Constituţie, dar a fost suspendată în anul 2005.

Începând cu 2007, 1 ianuarie 2007, prin Articolul 3 se prevede că revenirea la serviciu medical obligatoriu se poate face doar pe durata stării de război, a stării de mobilizare sau pe durata stării de asediu, aceste stări fiind şi ele detaliate de Constituţie, nimic nu se poate face pe ascuns. E o temă – şi e o temă predilectă pentru dezinformare acest /…/. Deci aceste stări pe care noi le dorim nu pot fi declarate decât prin acţiunea Parlamentului României şi a preşedintelui României. Deci, la acest moment aş vrea să fim foarte clari, că nu am luat în calcul această această ipoteză şi aş vrea să corectez, am ascultat mare atenţie introducerea dumneavoastră o singură problemă aş dori să corectez: prevederile, obligaţiile rezerviştilor de a se prezenta la centrele militare judeţene pentru clarificarea situaţiei militare nu sunt ignorate sau cea mai mare parte a cetăţenilor chemaţi le respectă. Vă aduc aminte că noi am avut acest an două exerciţii de mobilizare, în judeţele Vâlcea, Timişoara, Harghita şi Covasna, iar rata de prezentare a cetăţenilor convocaţi la centrele militare a depăşit 90-95%. Acestea sunt datele pe care aş dori…

Radu Dobrițoiu: Nu mă refeream la această evidenţă, domnule general, mă refeream la cei care nu sunt în rezervă, dar împlinesc 18 ani şi au obligaţia să intre în rezerva centrelor militare, prezentându-se măcar o dată acolo.
Constantin Spînu: Asta este altceva. Sigur, da, aici aveţi dreptate.

Radu Dobrițoiu: La această situaţie m-am referit. Bineînţeles, noi, cei care am făcut armata şi suntem rezervişti, suntem oameni serioşi şi când suntem chemaţi de ţară, noi suntem obişnuiţi şi am depus un jurământ şi ne prezentăm la centrele militare sau la activităţile pe care trebuie să le desfăşurăm în calitate de soldaţi, gradaţi sau ofiţeri rezervişti, trecuţi în rezervă.

Domnule general Virgil Bălăceanu, dacă, ipotetic, s-ar reintroduce serviciul militar obligatoriu, există bani pentru asigurarea cazarmamentului, a hrănirii militarilor în termen? Mai dispune Ministerul Apărării Naţionale de cazarme, de clădiri, de terenurile de instrucţie de care dispunea înainte de 2007, când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu?

Virgil Bălăceanu: Mulţumesc pentru întrebare. Am să revin cu răspunsul puţin mai târziu. Îl salut şi eu pe dl general Spînu, în speranţa că planul nostru propus Ministerului Apărării – al nostru, al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România – privind procesul de recrutare al rezerviştilor voluntari, în care vrem să ne implicăm şi, mai mult decât atât, va deveni o realitate. Problemele sunt de abordat din următoarea perspectivă. Prima perspectivă este o lentoare care durează de ani de zile din punct de vedere al deciziilor politice extrem de întârziate care trebuiau şi trebuie să refacă rezerva Armatei României. Nicio armată din lume nu există fără rezervă, pe principiile voluntariatului. Deci să discutăm de voluntariat până la reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Ca atare, reamintesc radioascultătorilor că Legea statutului rezervistului voluntar a fost aprobată, prin această indecizie politică, abia la 10 ani, ca moment de aplicare, de la suspendarea serviciului militar obligatoriu. Consecinţele le simţim acum.

Polonia a adoptat legea rezervistului voluntar în anul în care a suspendat serviciul militar obligatoriu, în 2009.

Un al doilea aspect este legat de faptul că, într-adevăr, români, pregătiţi-vă pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în condiţiile în care Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu amendamentele sale, iniţiate de către Ministerul Apărării, aşteaptă să ajungă în Parlament de trei ani de zile. Nu va ajunge, probabil, nici anul viitor, pentru că politicienii se feresc să adopte o lege care ar aduce, din nou, o discuţie problematica serviciului militar obligatoriu. Anul 2024 este an electoral. Ca atare, nu este bine să umbli la Legile apărării, care au nişte prevederi cu privire la pregătirea inclusiv a rezerviştilor din rezerva operaţională, adică cei care au făcut stagiul militar până în 2007. Şi asta ne duce cu gândul că abia noul parlament, prin 2025-2006 va adopta o asemenea lege. Fără amendarea legii pregătirii populaţiei pentru apărare, şansele de refacere a rezervei operaţionale pe baza voluntariatului. Pe de altă parte, pregătirea rezervei operaţionale, pentru că cei care au făcut stagiu militar până în 2007 la ora actuală sunt metaforă, dar nu departe de realitate, carne de tun.

Nu poţi să vorbeşti de un rezervist din rezerva operaţională din cei care au făcut stagiul militar pe înţelesul tuturor, când el face la ora actuală opt ore de pregătire la zece ani. Este exclus un asemenea lucru. Este în definitiv o iresponsabilitate care se adresează până la urmă protecţiei şi siguranţei cetăţeanului, carea într-o situaţie începând cu starea de urgenţă, continuând cu starea de asediu, de mobilizare şi de război, va fi chemat să-şi îndeplinească obligaţiile militare.
Radu Dobrițoiu: Să ne îndreptăm şi spre generalul Constantin Spînu. Domnule general Constantin Spînu, cum s-a derulat până acum recrutarea rezerviştilor voluntari? Ministerul probabil are o anumită evidenţă. Ce informaţii aveţi despre întinerirea şi mărirea bazinului de rezervişti?

Constantin Spînu: Vă pot da cifrele la zi. În primul rând, aş vrea să-l asigur pe domnul general Bălceanu că suntem la curent cu iniţiativele, am discutat în detaliu şi sper să avem în curând soluţii de accelerare a adresabilităţii către cei care ar putea să facă pasul acesta către serviciul militar, care devin voluntari.

Sunt absolut de acord că suspendarea stagiului militar obligatoriu prin legea adoptată în 2005 şi intrată în vigoare începând cu 1 ianaurie 2007 a avut, evident, ca efecte diminuarea rezervei generale şi a celei operaţionale, prin îmbătrânirea rezervei şi creşterea substanţială a deficitului de specialişti. În vederea limitării acestor efecte, Ministerul Apărării Naţionale, aşa cum corect spunea şi domnul general Bălăceanu, a iniţiat demersul de modificare a cadrului legislativ şi sper să avem aceste rezultate cât de repede va fi posibil. În urma activităţilor de recrutare şi selecţie pentru categoria de rezervişti voluntari, pentru că la acest moment aceasta este deocamdată singura resursă prin care putem să sporim, să aducem sânge proaspăt în rezerva Armatei României, vă pot spune că în perioada 2017-2023, deci de la intrarea în vigoare, legea a fost adoptată în 2015, Legea 270 privind statutul rezerviştilor voluntari, deci din 2017 până în acest an au fost încheiate şi sunt în curs de derulare aproximativ 2.500 de contracte în calitate de rezervist voluntar.

Pentru anul 2023, pentru acest an, Ministerul Apărării Naţionale a aprobat pentru încadrare cu rezervişti voluntari un număr de aproape 2.200 de locuri pentru toate categoriile: ofițeri, maeştrii militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi. Procesul de recrutare al candidaţilor în acest an pentru îndepinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar a avut două serii. Seria a doua s-a desfăşurat în perioada 23 octombrie – 10 noiembrie şi acum ne aflăm în procesul de selecţie al candidaţilor, a celor care au trecut de primele… care şi-au depus dosarele. Seria a doua se va încheia pe 24 noiembrie prin parcurgerea probelor specifice procesului de selecţie.

Radu Dobrițoiu: Revenim la exemplul pe care l-am amintit în preambulul emisiunii, la Olanda, are un minus de 9.000 de rezervişti şi se pregăteşte să reintroducă serviciul militar obligatoriu pentru a reglementa această problemă.

Domnule general Virgil Bălăceanu, rezerviştii existenţi în câţiva ani vor ieşi din structurile militare de rezervă în mod natural. Ce se va întâmpla din acel moment dacă bărbaţii şi femeile din România, pentru că la serviciu pe bază de voluntariat pot achiesa şi femeile, ce se va întâmpla dacă nu se va completa numărul de locuri oferite de serviciul militar voluntar?

Virgil Bălăceanu: Să plecăm de la ideea că printr-o decizie politică înţeleaptă şi printr-o implicare a politicului, efectul pozitiv al rezervei voluntare în Polonia a plecat de la faptul că cel care a deschis cadrul legislativ, dar şi aplicativ este actualul prim-ministru, care în vremea respectivă, când s-a suspendat serviciul militar obligatoriu, era ministrul apărării. Trebuie ca Ministerul Apărării să stabilească un nivel de ambiţie cu privire la numărul de rezervişti voluntari care ar urma să fie recrutaţi şi selecţionaţi într-o încadrare în timp.

Fostul ministru al apărării, dl. Vasile Dîncu, în spaţiul public a vorbit de 10.000 de rezervişti voluntari ca ţintă. Nu ştiu dacă dl. ministru Angel Tîlvăr, prin Ministerul Apărării, îşi asumă o asemenea cifră, dar dacă luăm în calcul o ţintă a 10.000, trebuie să ne-o propunem într-un exerciţiu legislativ care începe cu alegerile de anul viitor. La ora actuală, spunea şi domnul general Spînu, nu avem probabil, după actuala activitate de recrutare, selecţie, mai mult de 3.000 de rezervişti voluntari. Ca atare, va trebui să mai avem încă 7.000 în următorii patru ani, care înseamnă 1.500-2.000 de rezervişti voluntari recrutaţi şi selecţionaţi în fiecare an. Dacă legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare se introduce şi odată cu introducerea ei apare serviciul voluntar soldat în termen, voluntar, repet, voluntar în termen trei la patru luni de zile, cu o posibilitate de pregătire a 1.000 de rezervişti pe an, atuncea mai aducem ca valoare încă trei-4.000 de rezervişti. Iar dacă prin amendarea legii pregătirii populaţiei pentru apărare introducem şi acele convocări cu scoatere din producţie până la 15 zile a celor din rezerva operaţională şi ministerul reuşeşte să instruiască cam 1.000 de rezervişti din cei cu stadiul militar satisfăcut până în 2007, asta ar mai însemna încă trei-4.000.

Iată că într-un exerciţiu de patru-cinci ani, ne-am duce la o cifră, este doar un exerciţiu pe care îl fac eu acum, de 20.000 de oameni, cu o pregătire militară actualizată, chiar dacă doar la nivelul de bază, de pregătire militară generală şi de specialitate.

Dacă lucrurile acestea nu se realizează, atunci cei care nu vor să decidă amendarea legii pregătirii populaţiei pentru apărare vor fi obligaţi, datorită conjuncturii, climatului de securitate, să regândească reintroducerea serviciului militar obligatoriu. În momentul în care România realiza serviciul militar obligatoriu în perioadele maxime, vorbim de 15-20.000 de băieţi care erau încorporaţi într-o serie 30-40.000/an. Problema legată de capacitatea de instruire a 30-40.000 de recruţi pe an este o problemă provocatoare pentru Ministerul Apărării. Se poate…
Radu Dobrițoiu: Este o problemă logistică, bineînţeles, hrănirea personalului, cum am amintit. Să ne îndreptăm spre Ministerul Apărării.

Domnule general Constantin Spînu, cum vă explicaţi că, iată, comparându-ne cu un alt stat din Uniunea Europeană, cum vă explicaţi că în Polonia serviciul militar pe bază de voluntariat a avut succes şi în România stagnează sau avansează foarte greu?

Constantin Spînu: Da, sigur, sunt specificităţi, sunt diferenţe, sunt asemănări, dar sunt şi diferenţe între cei doi piloni de stabilitate, Flancul estic. Şi am să vă răspund la întrebare, atât cât o să o putem face. Însă aş vrea să profit de faptul că mi-aţi dat cuvântul, pentru a explica un pic pentru ascultătorii care au intrat un pic mai târziu, conceptul de soldat sau gradat voluntar în termen, pe care l-a menţionat dl. general Bălăceanu, el se află, el face parte din propunerile legislative pe care noi le-am înaintat în circuitul de avizare pentru amendarea Legii 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Este un concept care are tocmai acest, această menire de a fi o alternativă la ceea ce era în trecut serviciul militar obligatoriu. Principalele elemente care ar putea să definească serviciul militar în calitate de soldat sau gradat voluntar în termen sunt foarte simplu de explicat. Ar fi o nouă formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ, s-ar adresa tuturor cetăţenilor români. Noi asta am propus în proiectul legislativ. Atât bărbaţi, cât şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Cei care optează pentru o asemenea variantă ar urma să participe, evident, după selecţie, la un program de pregătire militară de bază, cu o durată de până la patru luni.

Selecţia înseamnă să fii apt din punct de vedere psihologic şi medical. Pe timpul participării la acest program de pregătire militară de bază, beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistenţă medicală şi de o indemnizaţie lunară. Şi, foarte important, după finalizarea programului de pregătire militară, participanţii vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute. Noi asta am propus. Vom vedea ce va spune Parlamentul, utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru anul în care se face plata şi evident, la trecerea în rezervă. O plată care se face o singură dată la trecerea în rezervă, urmând ca ei să fie luaţi în evidenţă de către centrele militare şi trimişi în rezerva operaţională.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Bălăceanu, modificările legislative din ultimii ani, atacarea frecventă a pensiilor militare considerate greşit pensii speciale, riscurile mari pentru un război, dar şi eliminarea unor sporuri în viitor, toate acestea au descurajat tinerii să aleagă cariera militară?

Virgil Bălăceanu: Da, este o problemă destul de serioasă. Statul Major la Apărării, poate şi cu sprijinul celolalte structuri, dar mă refer acum la Statul Major al Apărării a reuşit o gestionare bună. Spun: bună. Nu cea dorită, pentru că s-a realizat un echilibru între intrările şi ieşire din sistem, mai puţin în categoria subofiţerilor se caută şi aici soluţii. S-a ajuns însă la alte soluţionări, iertaţi-mi repetarea cuvântului, deci soluţie, pentru că, spre exemplu, tradiţional, până acum recrutarea selecţionarea soldaţilor gradaţi profesionişti o făceau numai centrele militare.

Printr-o decizie a şefului apărării, de o asemenea activitate răspund şi unităţile. Se pare că are eficienţă. Sper ca unităţile în viitor să răspundă şi de recrutarea, selecţionarea soldaţilor gradaţi rezervişti voluntari, fiecare unitate fiind interesată să-şi asigure personalul în activitate şi în rezervă, pentru că personalul la activitate şi în rezervă reprezintă principala şi prima dimensiune a stării de operativitate a unei unităţi militare sau a unui comandament. Pe de altă parte însă, motivaţia pentru cariera militară a scăzut din următoarele considerente: impredictibilitatea cu privire la pensiile militare de stat şi faptul că la ora actuală este o întreagă strategie de considerare a pensiilor militare de stat ca şi pensii speciale. Iar pe de altă parte, nivelul de salarizare a celor în activitate.

Radu Dobrițoiu: Da, este o temă de actualitate. Foarte scurt, într-un singur minut, domnule general Spînu, de ce avantaje beneficiază acum rezerviştii voluntari?

Constantin Spînu: Legea din 2015 a avut un pachet motivaţional care a fost insuficient. Datele ne-au arătat că atracţia nu a fost foarte mare, de aceea, noi am propus actualizarea acestui pachet. Şi principala zonă în care am acţionat a fost creşterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la misiuni. Trebuie spus că ei sunt obligaţi să participe două săptămâni la instruire şi restul anului sunt în vacanţă. Acest cuantum a trecut de la 10% la 30%. Nu spun că ăsta a fost, anumite teste naţionale, dar am constatat o creştere a interesului pentru aceşti bani. În termeni reali, în condiţiile actuale, acest cuantum, această remuneraţie pentru perioada în care serviciul voluntar nu poate fi în instrucţie, ajunge undeva, poate să depăşească 2.000 brut pentru ofiţeri şi începe de la 1.400 de lei brut pentru soldați și gradați voluntari.

Radu Dobrițoiu: Vă mulţumesc foarte mult! Euroatlantica la final. Titlul ediţiei: „Europa, din nou sub arme, cu serviciu militar obligatoriu?”
Invitaţii emisiunii au fost generalul de brigadă Constantin Spînu, director de comunicare strategică la Ministerul Apărării Naţionale şi generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România.

Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobrițoiuul Euroatlantica şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi!

Transcriere RADOR

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

*

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress