Romanii doresc stagiu militar voluntar

Stagiul militar pe baza de voluntariat, problematica dezbatuta in Romania prima data la Radio Romania Actualitati, in emisiunea Euroatlantica, este o optiune agreata de aproape 80% dintre romani. O optiune voluntara pentru a efectua stagiul militar si pentru a aplica la consolidarea sistemului de aparare. Exista un proiect de lege in Parlament, document scos in evidenta de RRA cu timp in urma, dar nu exista nici sprijin politic si nici finante pentru aceasta lege.
CSAT s-a reunit astazi dar pentru alte probleme, inclusiv deteriorarea securitatii din flancul de Sud al NATO, dar nu a fost abordat acest subiect. O problematica ce ar trebui sa fie in atentia responsabililor din domeniul securitatii si apararii. Timpul insa trece in defavoarea dezvoltarii unui concept de refacere, completare si sustinere a unui „bazin” de rezervisti militari pregatiti sa fie mobiizati in situatii speciale. Fiecare luna trece impotriva firii pe acest palier al consolidarinificativ şi în condiţiile în care, după cum arătau analizele Inscop din primăvară, un procent semnificativ dintre romi rezervei militare umane.
Recentul sondaj militar scoate in evidenta imaginea pozitiva a Armatei Romaniei, context in care este foarte probabila si dorinta tinerilor pentru a se oferi voluntari pentru a satisface stagiul militar. Solutia voluntariatului esteuna foarte legitima si in sprijinul apararii nationale.

Iata ce spune sondajul INSCOP:

Legea rezervistului voluntar— 79,4% dintre români au o părere bună despre iniţiativa introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat (15,1% o părere proastă, 5,5% nonrăspunsuri). Cifra nu este neapărat surprinzătoare în contextul în care suportul românilor pentru armată este semâni ia în considerare necesitatea reintroducerii unei forme de stagiu militar. Din acest punct de vedere, soluţia cu stagiul militar pe bază de voluntariat ar putea fi cea mai legitimă, rezolvând atât dezideratul întăririi armatei, cât şi pe cel de asociere a tinerilor care încă sunt în căutarea unei modalităţi de integrare socială cu un fenomen instituţional şi socializator puternic.

— 55,8% dintre români percep pozitiv măsura SUA de a trimite soldaţi şi armament greu la graniţa NATO (inclusiv în România), desigur având în vedere situaţia din Ucraina şi ameninţările Rusiei vis-a-vis de o serie de ţări membre NATO. 28,4% percep negativ această măsură, 15,8% nu răspund.

— 66,8% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia „în cazul implicării României într-un conflict militar, aş susţine orice acţiune a armatei române” (21,2% nu sunt de acord, 11,9% nonrăspunsuri).

— De asemenea, 64,6% declară acord cu afirmaţia „în cazul în care un stat membru NATO e atacat, România trebuie să ajute acel stat prin toate mijloacele civile şi militare” (20,3% nu sunt de acord, 15,1% nonrăspunsuri).
Darie Cristea director general INSCOP: „Susţinerea declarată pentru armată este naturală în contextul în care vorbim de o instituţie campion la încrederea publică şi, în plus, percepută ca fiind o instituţie cu contribuţii identitare certe. Interesantă este şi opinia că România trebuie să ajute orice stat aliat care ar putea fi supus unei forme de agresiune. Nu de mult, sondaje occidentale arătau că partea vestică a NATO, la nivelul opiniei publice, nu este foarte încântată de perspectiva de a îşi ajuta aliaţii din est. Desigur, ameninţările sunt percepute a veni prioritar din est, ceea ce corelează şi cu percepţia românilor că apartenenţa la NATO este un garant de securitate”.
Pe o întrebare deschisă cu un singur răspuns acceptat, 54,5% dintre români indică SUA ca statul care ne-ar ajuta sigur într-un eventual conflict militar, 13,8% Germania, 7,1% Franţa, 2,4% Anglia. În mod cert, Statele Unite au un loc aparte în imaginarul de securitate al românilor.

— 79,6% dintre români au auzit despre atentatele recente ale Statului Islamic din Tunisia, Siria şi Franţa (17,5% nu, 2,9% NS/NR). În acest context, 52,8% dintre români se declară îngrijoraţi sau foarte îngrijoraţi că astfel de atentate ar putea avea loc şi în România. 43,3% se declară puţin sau deloc îngrijoraţi în această privinţă. Dacă în 2014 agenda de securitate a publicului din România era dominată de evoluţiile situaţiei din Ucraina, permanentizarea pericolului reprezentat de Statul Islamic şi acţiunile acestuia din, sau de lângă Europa au făcut ca fenomenul să nu mai poată fi ignorat de public.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*

Powered by WordPress

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress